valentin Tigau
More ideas from valentin
Radio Romania International - Testamentul lui Enescu, la Tescani

Radio Romania International - Testamentul lui Enescu, la Tescani

Au trecut mai bine de 80 de ani de la premiera cu “Titanic Vals” de Tudor Mușatescu dar piesa ramâne și azi, aidoma capodoperelor lui Caragiale, la fel de proaspătă. Un spectacol de satiră despre un naufragiu și un  testament misterios care îl aruncă  pe modestul funcționar de provincie, Spirache Necșulescu în vâltoarea unei lumi cu care nu voia să aibă de-a face.      Fotografii: Valentin Ţigău

Au trecut mai bine de 80 de ani de la premiera cu “Titanic Vals” de Tudor Mușatescu dar piesa ramâne și azi, aidoma capodoperelor lui Caragiale, la fel de proaspătă. Un spectacol de satiră despre un naufragiu și un testament misterios care îl aruncă pe modestul funcționar de provincie, Spirache Necșulescu în vâltoarea unei lumi cu care nu voia să aibă de-a face. Fotografii: Valentin Ţigău

În ianuarie 1945, au fost trimişi în Uniunea Sovietică, la „munca de reconstrucţie”, toţi locuitorii germani din România apţi de muncă. Erau saşi și șvabi din Ardeal, Banat şi Bucovina, dar şi din alte localităţi, precum Giurgiu. Un nou spectacol al Radio România regizat de Petru Hadârcă aduce în atenția ascultătorilor jurnalul lui Carol Aschembrener, a cărui identitate a fost înlocuită, în Donbas, cu un număr: 477.

În ianuarie 1945, au fost trimişi în Uniunea Sovietică, la „munca de reconstrucţie”, toţi locuitorii germani din România apţi de muncă. Erau saşi și șvabi din Ardeal, Banat şi Bucovina, dar şi din alte localităţi, precum Giurgiu. Un nou spectacol al Radio România regizat de Petru Hadârcă aduce în atenția ascultătorilor jurnalul lui Carol Aschembrener, a cărui identitate a fost înlocuită, în Donbas, cu un număr: 477.

În ianuarie 1945, au fost trimişi în Uniunea Sovietică, la „munca de reconstrucţie”, toţi locuitorii germani din România apţi de muncă. Erau saşi și șvabi din Ardeal, Banat şi Bucovina, dar şi din alte localităţi, precum Giurgiu. Un nou spectacol al Radio România regizat de Petru Hadârcă aduce în atenția ascultătorilor jurnalul lui Carol Aschembrener, a cărui identitate a fost înlocuită, în Donbas, cu un număr: 477.

În ianuarie 1945, au fost trimişi în Uniunea Sovietică, la „munca de reconstrucţie”, toţi locuitorii germani din România apţi de muncă. Erau saşi și șvabi din Ardeal, Banat şi Bucovina, dar şi din alte localităţi, precum Giurgiu. Un nou spectacol al Radio România regizat de Petru Hadârcă aduce în atenția ascultătorilor jurnalul lui Carol Aschembrener, a cărui identitate a fost înlocuită, în Donbas, cu un număr: 477.

Obişnuim să asociem liliputanul principat monegasc cu povestea tulburătoare a Prinţesei Grace de Monaco. Ilustrează cel mai bine mitul Cenu­şăresei, în contextul secolului al XX-lea! Ea nu este îns…

Obişnuim să asociem liliputanul principat monegasc cu povestea tulburătoare a Prinţesei Grace de Monaco. Ilustrează cel mai bine mitul Cenu­şăresei, în contextul secolului al XX-lea! Ea nu este îns…

Radio Romania International - Copii basarabeni - ghizi ad-hoc la Orheiul Vechi

Radio Romania International - Copii basarabeni - ghizi ad-hoc la Orheiul Vechi

Din galeria călătorilor români celebri dar prea puțin cunoscuți la noi, nu pot lipsi Nicolae Milescu Spătarul, ajuns în pustiurile Asiei, cei doi Ghika-Comânești hălăduind în Africa, Iulius Popper care aducea coloniști romani în Țara de Foc, Badea Cârțan, Emil Racoviță, globetrotterul Dumitru Dan, Tican-Rumano...Numele lor se regăsesc în Enciclopedia Exploratorilor și Călătorilor, carte de largă respirație documentară pe care ne-o oferă, la început de an, prof univ dr Siviu Neguț…

Din galeria călătorilor români celebri dar prea puțin cunoscuți la noi, nu pot lipsi Nicolae Milescu Spătarul, ajuns în pustiurile Asiei, cei doi Ghika-Comânești hălăduind în Africa, Iulius Popper care aducea coloniști romani în Țara de Foc, Badea Cârțan, Emil Racoviță, globetrotterul Dumitru Dan, Tican-Rumano...Numele lor se regăsesc în Enciclopedia Exploratorilor și Călătorilor, carte de largă respirație documentară pe care ne-o oferă, la început de an, prof univ dr Siviu Neguț…

Dacă vrei să intri în satul Lelese din jud Hunedoara trebuie să o faci pe poartă. E una dintre ciudățeniile lumii pădurenilor care trăiesc izolați în Carpații Meridionali  aproape ca pe vremea dacilor. Cu atât mai mult cu cât capitala Daciei se află nu prea departe de aceste locuri pline de farmec și de mister.  Pădurenii și-au făcut poartă la sat tot așa cum alții își fac poartă la casă. Dincolo de ea, pentru tine, călătorule plin de întrebări, se deschide o altă dimensiune.     Fotografii…

Dacă vrei să intri în satul Lelese din jud Hunedoara trebuie să o faci pe poartă. E una dintre ciudățeniile lumii pădurenilor care trăiesc izolați în Carpații Meridionali aproape ca pe vremea dacilor. Cu atât mai mult cu cât capitala Daciei se află nu prea departe de aceste locuri pline de farmec și de mister. Pădurenii și-au făcut poartă la sat tot așa cum alții își fac poartă la casă. Dincolo de ea, pentru tine, călătorule plin de întrebări, se deschide o altă dimensiune. Fotografii…

Ajunul Bobotezei, Boboteaza și Sfântul Ion – adică 5, 6 și 7 ianuarie – sunt zile marcate de frig și ritual. Dar cum nu avem un Paul de Alep pe care să-l chestionăm despre „gerul Bobotezei”, ne-am dus până în Apuseni, la Zlatna, unde Eugenia Croitoru ne-a fost călăuză... printre nămeții de altădată.

Ajunul Bobotezei, Boboteaza și Sfântul Ion – adică 5, 6 și 7 ianuarie – sunt zile marcate de frig și ritual. Dar cum nu avem un Paul de Alep pe care să-l chestionăm despre „gerul Bobotezei”, ne-am dus până în Apuseni, la Zlatna, unde Eugenia Croitoru ne-a fost călăuză... printre nămeții de altădată.

Ajunul Bobotezei, Boboteaza și Sfântul Ion – adică 5, 6 și 7 ianuarie – sunt zile marcate de frig și ritual. Dar cum nu avem un Paul de Alep pe care să-l chestionăm despre „gerul Bobotezei”, ne-am dus până în Apuseni, la Zlatna, unde Eugenia Croitoru ne-a fost călăuză... printre nămeții de altădată.

Ajunul Bobotezei, Boboteaza și Sfântul Ion – adică 5, 6 și 7 ianuarie – sunt zile marcate de frig și ritual. Dar cum nu avem un Paul de Alep pe care să-l chestionăm despre „gerul Bobotezei”, ne-am dus până în Apuseni, la Zlatna, unde Eugenia Croitoru ne-a fost călăuză... printre nămeții de altădată.

Lia Lungu este solist vocal, jurnalist, coordonator de proiecte umanitare pentru copii,  în SUA si România. În zilele Revoluției Romane, a cântat în balconul Operei din Timișoara. Astăzi, ea a sa întors în țară și ne spune povești despre românii din America.

Lia Lungu este solist vocal, jurnalist, coordonator de proiecte umanitare pentru copii, în SUA si România. În zilele Revoluției Romane, a cântat în balconul Operei din Timișoara. Astăzi, ea a sa întors în țară și ne spune povești despre românii din America.

Lia Lungu este solist vocal, jurnalist, coordonator de proiecte umanitare pentru copii,  în SUA si România. În zilele Revoluției Romane, a cântat în balconul Operei din Timișoara. Astăzi, ea a sa întors în țară și ne spune povești despre românii din America.

Lia Lungu este solist vocal, jurnalist, coordonator de proiecte umanitare pentru copii, în SUA si România. În zilele Revoluției Romane, a cântat în balconul Operei din Timișoara. Astăzi, ea a sa întors în țară și ne spune povești despre românii din America.