Ritualul de nemurire - bazat pe Pomul Vieţii

CREDINŢA GETO-DACILOR ÎN NEMURIRE SE BAZA PE CARACTERISTICA DE REGENERARE A POMULUI VIEŢII
37 Pinuri11 abonați
Coif tracic din bronz, secolul IV î.e.n. Pe coif mai este reprezentat un şarpe - simbol al regenerării. La geto-daci simbolul şarpelui reprezenta spiritul strămoşilor, marea lor înţelepciune, şi datorită regenerării era simbolul nemuririi lui Zamolxe. Şarpele era unul din simbolurile zeiţei Hecate (tracă) a cărei şcoală o găsim în preistorie.

Coif tracic din bronz, secolul IV î.e.n. Pe coif mai este reprezentat un şarpe - simbol al regenerării. La geto-daci simbolul şarpelui reprezenta spiritul strămoşilor, marea lor înţelepciune, şi datorită regenerării era simbolul nemuririi lui Zamolxe. Şarpele era unul din simbolurile zeiţei Hecate (tracă) a cărei şcoală o găsim în preistorie.

Scuturi cu reliefuri figurate, realizate din tablă de fier, descoperite în cetatea dacică de la Piatra Roşie

Scuturi cu reliefuri figurate, realizate din tablă de fier, descoperite în cetatea dacică de la Piatra Roşie

Coif tracic utilizat de gladiatori.

Coif tracic utilizat de gladiatori.

Scut cu reliefuri figurate, realizat din tablă de fier, descoperit în cetatea dacică de la Piatra Roşie

Scut cu reliefuri figurate, realizat din tablă de fier, descoperit în cetatea dacică de la Piatra Roşie

Chipul Marii Zeiţe a fertilităţii, încadrat de simbolistica sugerând regenerarea ciclică a naturii - două coarde care se înalţă dintr-o tufă şi se ramifică la intervale mai mult sau mai puţin regulate, şi rozete petalate, simboluri derivate pentru reprezentarea discului solar, prezente pe o pereche de cercei din aur, dataţi în perioada elenistică, secolele II-I î.e.n.

Chipul Marii Zeiţe a fertilităţii, încadrat de simbolistica sugerând regenerarea ciclică a naturii - două coarde care se înalţă dintr-o tufă şi se ramifică la intervale mai mult sau mai puţin regulate, şi rozete petalate, simboluri derivate pentru reprezentarea discului solar, prezente pe o pereche de cercei din aur, dataţi în perioada elenistică, secolele II-I î.e.n.

Marea Zeiţă şi simbolismul de regenerare-fecunditate al Pomului Vieţii, precum şi coarde de viţă de vie - "Planta Vieţii", păzite de o pereche de grifoni şi un sfinx, reprezentate pe un vas din aur, parte a Comoarii tracice Panagyuriste, descoperită în Bulgaria şi datată în secolele IV-III î.e.n.

Marea Zeiţă şi simbolismul de regenerare-fecunditate al Pomului Vieţii, precum şi coarde de viţă de vie - "Planta Vieţii", păzite de o pereche de grifoni şi un sfinx, reprezentate pe un vas din aur, parte a Comoarii tracice Panagyuriste, descoperită în Bulgaria şi datată în secolele IV-III î.e.n.

Scuturi cu reliefuri figurate, realizate din tablă de fier, descoperite în cetatea dacică de la Piatra Roşie

Scuturi cu reliefuri figurate, realizate din tablă de fier, descoperite în cetatea dacică de la Piatra Roşie

Ornamentica inspirată din misterul regenerării vegetaţiei, formă decorativă constând din coarde de viţă de vie care se ramifică la intervale mai mult sau mai puţin regulate, expresie vegetală a nemuririi, prezentă pe sabia domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Ornamentica inspirată din misterul regenerării vegetaţiei, formă decorativă constând din coarde de viţă de vie care se ramifică la intervale mai mult sau mai puţin regulate, expresie vegetală a nemuririi, prezentă pe sabia domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Sabia domnitorului Constantin Brâncoveanu: chiar dacă este o sabie orientală de tip kilij, ornamentica este inspirată din misterul regenerării ciclice a vegetaţiei, bazată pe simbolismul sacru al Pomului Vieţii din civilizaţia traco-geto-dacică. fiind identică cu cea care împodobeşte mânerul de sabie a regelui trac Seuthes III, al cărui mormânt tumular a fost descoperit în anul 2004 într-o movilă amplasată în localitatea Golyamata Kosmatka, Bulgaria.

Sabia domnitorului Constantin Brâncoveanu: chiar dacă este o sabie orientală de tip kilij, ornamentica este inspirată din misterul regenerării ciclice a vegetaţiei, bazată pe simbolismul sacru al Pomului Vieţii din civilizaţia traco-geto-dacică. fiind identică cu cea care împodobeşte mânerul de sabie a regelui trac Seuthes III, al cărui mormânt tumular a fost descoperit în anul 2004 într-o movilă amplasată în localitatea Golyamata Kosmatka, Bulgaria.

Înainte cu cel puţin o mie de ani ca acest simbolism să se manifeste în arta bizantină sub numele de "Arborele lui Iesei", el avea o puternică semnificaţie magico-religioasă în civilizaţia traco-geto-dacică.

Înainte cu cel puţin o mie de ani ca acest simbolism să se manifeste în arta bizantină sub numele de "Arborele lui Iesei", el avea o puternică semnificaţie magico-religioasă în civilizaţia traco-geto-dacică.

Pinterest
Caută