Rinceau - simblolistica getică a Pomului Vieţii
94 Pins
· 15 Followers
ÎN SECOLELE V-IV î.e.n., ÎN ȚINUTURILE STĂPÂNITE DE GEȚI, SE NĂȘTEA UN SIMBOLISM CARE ÎȘI AVEA ORIGINEA ÎNTR-UN TRAI ÎN CARE FIECARE ZI SE DERULA ÎNTR-UN MEDIU BOGAT ÎN SACRALITATE - SIMBOLISMUL POMULUI VIEȚII
În a doua jumătate a mileniului I î.e.n, se produc câteva schimbări semnificative în modul de reprezentare a Pomului Vieţii: perechile de ramuri devin, în principal, foliolele unei frunze de palmier, căpătând aspectul unei palmete, spiralele serpentiforme se multiplică alternativ, iar pieptenele a fost înlocuit printr-un triunghi sau prin reprezentarea realistă a rădăcinii, pentru ca în final să capete forma unei plante, rizom, arbust, tufă.

În a doua jumătate a mileniului I î.e.n, se produc câteva schimbări semnificative în modul de reprezentare a Pomului Vieţii: perechile de ramuri devin, în principal, foliolele unei frunze de palmier, căpătând aspectul unei palmete, spiralele serpentiforme se multiplică alternativ, iar pieptenele a fost înlocuit printr-un triunghi sau prin reprezentarea realistă a rădăcinii, pentru ca în final să capete forma unei plante, rizom, arbust, tufă.

Basofelief din Sala I a Palatului de nord-vest al lui Ashurnasirpal al II-lea (circa 883-859 î.e.n.), care prezintă două genii înaripate (personaje mitologice, jumătate oameni, jumătate animale, ce vegheau la porţile templelor şi palatelor, ca nişte paznici ai comorilor) care venerează Pomul Vieții.

Basofelief din Sala I a Palatului de nord-vest al lui Ashurnasirpal al II-lea (circa 883-859 î.e.n.), care prezintă două genii înaripate (personaje mitologice, jumătate oameni, jumătate animale, ce vegheau la porţile templelor şi palatelor, ca nişte paznici ai comorilor) care venerează Pomul Vieții.

Această ornamentică, inspirată din regenerarea ciclică a naturii, care, plastic, constă dintr-o succesiune de coarde de viţă de vie care se ramifică la intervale mai mult sau mai puţin regulate (pe care francezii au denumit-o sec rinceau), este mai mult decât un "frunziş". Ea reprezintă expresia vegetală a nemuririi, izvorând din neoliticul european - este reprezentarea energiei germinative a Pomului Vieţii.

Această ornamentică, inspirată din regenerarea ciclică a naturii, care, plastic, constă dintr-o succesiune de coarde de viţă de vie care se ramifică la intervale mai mult sau mai puţin regulate (pe care francezii au denumit-o sec rinceau), este mai mult decât un "frunziş". Ea reprezintă expresia vegetală a nemuririi, izvorând din neoliticul european - este reprezentarea energiei germinative a Pomului Vieţii.

În epoca bronzului, după milenii de utilizare şi sintetizare a formelor sacre, Pomul Vieţii din zona dunăreană devenea stilizat şi abstract

În epoca bronzului, după milenii de utilizare şi sintetizare a formelor sacre, Pomul Vieţii din zona dunăreană devenea stilizat şi abstract

În paralel, cu origini în perioada arborigenă-arborescentă, se utiliza un alt grup format din TREI SIMBOLURI: V-ul Marii Zeiţe, pieptenele-perie,simbolizând apa curgătoare, şi Coloana, interpusă între simbolul V şi pieptene, legătura dintre Cer şi Pământ

În paralel, cu origini în perioada arborigenă-arborescentă, se utiliza un alt grup format din TREI SIMBOLURI: V-ul Marii Zeiţe, pieptenele-perie,simbolizând apa curgătoare, şi Coloana, interpusă între simbolul V şi pieptene, legătura dintre Cer şi Pământ

Vas din aur, movila Kul-Oba, Peninsula Crimeea, secolul IV î.e.n. Vasul este ornamentat cu o simbolistică bazată pe asocierea dintre Medusa-Marea Zeiţă şi reprezentarea Pomului Vieţii traco-getic (perechi de cârcei de viţă de vie ramificaţi alternativ).

Vas din aur, movila Kul-Oba, Peninsula Crimeea, secolul IV î.e.n. Vasul este ornamentat cu o simbolistică bazată pe asocierea dintre Medusa-Marea Zeiţă şi reprezentarea Pomului Vieţii traco-getic (perechi de cârcei de viţă de vie ramificaţi alternativ).

Enigma născută în jurul problemei complexe şi controversate privind mormintele regale tracice şi cele ale elitei scitice din secolele V-IV î.e.n. este bazată pe existenţa unor mari similitudini între mormintele tracice şi cele ale conducătorilor şi elitei scitice din Peninsulele Kerch şi Taman din nordul Mării Negre. Conform opiniei specialiştilor, mormintele tumulare, aparţinând secolelor IV-III î.e.n., prezintă elemente combinate ale riturilor funerare greceşti clasice şi autohtone.

Enigma născută în jurul problemei complexe şi controversate privind mormintele regale tracice şi cele ale elitei scitice din secolele V-IV î.e.n. este bazată pe existenţa unor mari similitudini între mormintele tracice şi cele ale conducătorilor şi elitei scitice din Peninsulele Kerch şi Taman din nordul Mării Negre. Conform opiniei specialiştilor, mormintele tumulare, aparţinând secolelor IV-III î.e.n., prezintă elemente combinate ale riturilor funerare greceşti clasice şi autohtone.

Faleră din argint aurit, descoperită la Tvardița, Republica Moldova, datată în secolele III-II î.e.n., azi pierdută. Două animale mitologice sunt afrontate față de Pomul Vieții, protejându-l.

Faleră din argint aurit, descoperită la Tvardița, Republica Moldova, datată în secolele III-II î.e.n., azi pierdută. Două animale mitologice sunt afrontate față de Pomul Vieții, protejându-l.

Încă din neoliticul european, pentru amplificarea semnificaţiei magico-mitoloică, au fost grupate DOUĂ SIMBOLURI de regenerare: V-ul Marii Zeiţe şi bucraniul-uter. La începutul mileniului I î.e.n., grupul format din cele două simboluri era deja considerat POMUL VIEŢII în Orientul Apropiat.

Încă din neoliticul european, pentru amplificarea semnificaţiei magico-mitoloică, au fost grupate DOUĂ SIMBOLURI de regenerare: V-ul Marii Zeiţe şi bucraniul-uter. La începutul mileniului I î.e.n., grupul format din cele două simboluri era deja considerat POMUL VIEŢII în Orientul Apropiat.

Inelul de la Seimeni ar putea reprezenta o dovadă a continuităţii utilizării unor semne grafice comune pe o arie extinsa (cel puţin sud-estul Europei), pe o perioadă de câteva milenii.

Inelul de la Seimeni ar putea reprezenta o dovadă a continuităţii utilizării unor semne grafice comune pe o arie extinsa (cel puţin sud-estul Europei), pe o perioadă de câteva milenii.

Inel din bronz, descoperit într-o necropolă de incinerație și înhumație, amplasată pe coama unui tell, în partea de est a localității Seimeni, județul Constanța.

Inel din bronz, descoperit într-o necropolă de incinerație și înhumație, amplasată pe coama unui tell, în partea de est a localității Seimeni, județul Constanța.

În Egipt, un relief o înfăţişează pe Hathor într-un arbore ceresc (fără îndoială, al nemuririi), dând sufletului mortului băutură şi hrană - adică, asigurându-i continuitatea vieţii, supravieţuirea. După cum observa Mircea Eliade, această reprezentare trebuie pusă în legătură cu seria iconografică înfăţişând mâinile încărcate cu daruri ale zeiţei, sau bustul ei răsărind dintr-un arbore şi dând să bea sufletului mortului.

’Tree goddess in Sennedjem's tomb at Luxor.' A mural in the tomb of Sennedjem at Luxor portrays the tree goddess appearing from a sycam.

Pomul Vieții sefirotic este un simbol cu mai multe semnificații, în care structura metafizică a universului (macrocosmos) și modelul omului perfect (microcosmos) converg spre "chipul" lui Dumnezeu. În Egipt, un relief o înfăţişează pe Hathor într-un arbore ceresc (fără îndoială, al nemuririi), dând sufletului mortului băutură şi hrană - adică, asigurându-i continuitatea vieţii, supravieţuirea.

Pomul Vieții sefirotic este un simbol cu mai multe semnificații, în care structura metafizică a universului (macrocosmos) și modelul omului perfect (microcosmos) converg spre "chipul" lui Dumnezeu. În Egipt, un relief o înfăţişează pe Hathor într-un arbore ceresc (fără îndoială, al nemuririi), dând sufletului mortului băutură şi hrană - adică, asigurându-i continuitatea vieţii, supravieţuirea.

Asocierea "cosubstanțială" dintre Pomul Vieții și Marea Zeiță/Divinitate era cunoscută, încă din epoca bronzului, în zona dunăreană.

Asocierea "cosubstanțială" dintre Pomul Vieții și Marea Zeiță/Divinitate era cunoscută, încă din epoca bronzului, în zona dunăreană.

Câmpia din estul Ungariei, vestul României şi nordul Serbiei, cu ramificții pe lunca Dunării până în nord-vestul Bulgariei, a reprezentat un adăpost ideal al populaţiei şi al tradiţiilor "vechi europene", iar după milenii de utilizare și sintetizare a formelor sacre, din acest creuzet, reprezentanții culturii de epoca bronzului Gârla Mare-Cârna (Zuto-Brdo în Serbia și Orsoia în Bulgaria) prezentau lumii, pentru prima dată, reprezentarea Pomului Vieții în formă abstractă.

Câmpia din estul Ungariei, vestul României şi nordul Serbiei, cu ramificții pe lunca Dunării până în nord-vestul Bulgariei, a reprezentat un adăpost ideal al populaţiei şi al tradiţiilor "vechi europene", iar după milenii de utilizare și sintetizare a formelor sacre, din acest creuzet, reprezentanții culturii de epoca bronzului Gârla Mare-Cârna (Zuto-Brdo în Serbia și Orsoia în Bulgaria) prezentau lumii, pentru prima dată, reprezentarea Pomului Vieții în formă abstractă.

Pinterest
Search