Pomul Vieţii în civilizaţia etruscă

Etruscii credeau în viaţa de după moarte. Împărăţia morţilor era socotită drept un tărâm al petrecerii vesnice, al veseliei. De aceea şi intrarea în aceasta nouă stare se inaugura cu ban­chetul funerar, zugravit în cele mai vii culori pe frescele din mormin­tele etrusce.
9 Pinuri11 abonați
Simbolul, reprezentat astfel încât să sugereze undele de propagare ale unui fluid, redă "revărsarea" energiei regeneratoare a bucraniului, a Divinităţii transpusă în simbolul magic "V" - literă de Simbolistică Zeiască - după cum îl descrie Harald Harrmann, a Pomului Vieţii în general, asupra persoanelor decedate, aşezate în morminte, dar şi asupra luptătorului căzut în încleştarea cu duşmanii. Această energie asigura nemurirea, conform credinţei traco-geţilor.

Simbolul, reprezentat astfel încât să sugereze undele de propagare ale unui fluid, redă "revărsarea" energiei regeneratoare a bucraniului, a Divinităţii transpusă în simbolul magic "V" - literă de Simbolistică Zeiască - după cum îl descrie Harald Harrmann, a Pomului Vieţii în general, asupra persoanelor decedate, aşezate în morminte, dar şi asupra luptătorului căzut în încleştarea cu duşmanii. Această energie asigura nemurirea, conform credinţei traco-geţilor.

Etruscii, recunoscuți drept civilizatorii pre-romani ai Peninsulei Italice, pot fi considerați, ca urmare a legăturilor strânse cu unele grupuri tracice, legături etnice și culturale, precum frigienii anatolieni sau peonii, drept purtători ai unor elemente de cultură tracă în spațiul italic.

Etruscii, recunoscuți drept civilizatorii pre-romani ai Peninsulei Italice, pot fi considerați, ca urmare a legăturilor strânse cu unele grupuri tracice, legături etnice și culturale, precum frigienii anatolieni sau peonii, drept purtători ai unor elemente de cultură tracă în spațiul italic.

V-ul este o schematizare a vulvei, a triunghiului pubian, unul dintre cele mai vechi simboluri cunoscute în arta preistorică. Simbolul vulvei nu dispare o dată cu perioada aurignaciană, ci poate fi identificat din paleoliticul superior, continuând cu neoliticul, chalcoliticul (epoca pietrei şi aramei), apoi cu epoca bronzului şi ajungând până în timpurile istorice.

V-ul este o schematizare a vulvei, a triunghiului pubian, unul dintre cele mai vechi simboluri cunoscute în arta preistorică. Simbolul vulvei nu dispare o dată cu perioada aurignaciană, ci poate fi identificat din paleoliticul superior, continuând cu neoliticul, chalcoliticul (epoca pietrei şi aramei), apoi cu epoca bronzului şi ajungând până în timpurile istorice.

Între cele două volute opuse şi dispuse în oglindă, cu ajutorul cărora este reprezentat stilizat bucraniul, se află poziţionat un simbol derivat pentru simbolul V al Marii Zeiţe, şi anume un V dublat sau triplat, simbol provenind din neoliticul vechi european.

Între cele două volute opuse şi dispuse în oglindă, cu ajutorul cărora este reprezentat stilizat bucraniul, se află poziţionat un simbol derivat pentru simbolul V al Marii Zeiţe, şi anume un V dublat sau triplat, simbol provenind din neoliticul vechi european.

Simbolismul pomului vieţii este amplasat în vârful coloanelor existente în interiorul mormântului, împodobind capitelurile.  Pomul Vieţii este înfăţişat în cea mai veche reprezentare: V-ul Marii Zeiţe şi bucraniul-uter. La începutul mileniului I î.e.n., grupul format din cele două simboluri era deja considerat POMUL VIEŢII în Orientul Apropiat.

Simbolismul pomului vieţii este amplasat în vârful coloanelor existente în interiorul mormântului, împodobind capitelurile. Pomul Vieţii este înfăţişat în cea mai veche reprezentare: V-ul Marii Zeiţe şi bucraniul-uter. La începutul mileniului I î.e.n., grupul format din cele două simboluri era deja considerat POMUL VIEŢII în Orientul Apropiat.

Simbolismul pomului vieţii este amplasat în vârful coloanelor existente în interiorul mormântului, împodobind capitelurile.  Pomul Vieţii este înfăţişat în cea mai veche reprezentare: V-ul Marii Zeiţe şi bucraniul-uter. La începutul mileniului I î.e.n., grupul format din cele două simboluri era deja considerat POMUL VIEŢII în Orientul Apropiat.

Simbolismul pomului vieţii este amplasat în vârful coloanelor existente în interiorul mormântului, împodobind capitelurile. Pomul Vieţii este înfăţişat în cea mai veche reprezentare: V-ul Marii Zeiţe şi bucraniul-uter. La începutul mileniului I î.e.n., grupul format din cele două simboluri era deja considerat POMUL VIEŢII în Orientul Apropiat.

Simbolismul pomului vieţii este amplasat în vârful coloanelor existente în interiorul mormântului, împodobind capitelurile.  Pomul Vieţii este înfăţişat în cea mai veche reprezentare: V-ul Marii Zeiţe şi bucraniul-uter. La începutul mileniului I î.e.n., grupul format din cele două simboluri era deja considerat POMUL VIEŢII în Orientul Apropiat.

Simbolismul pomului vieţii este amplasat în vârful coloanelor existente în interiorul mormântului, împodobind capitelurile. Pomul Vieţii este înfăţişat în cea mai veche reprezentare: V-ul Marii Zeiţe şi bucraniul-uter. La începutul mileniului I î.e.n., grupul format din cele două simboluri era deja considerat POMUL VIEŢII în Orientul Apropiat.

Simbolismul pomului vieţii este amplasat în vârful coloanelor existente în interiorul mormântului, împodobind capitelurile.  Pomul Vieţii este înfăţişat în cea mai veche reprezentare: V-ul Marii Zeiţe şi bucraniul-uter. La începutul mileniului I î.e.n., grupul format din cele două simboluri era deja considerat POMUL VIEŢII în Orientul Apropiat.

Simbolismul pomului vieţii este amplasat în vârful coloanelor existente în interiorul mormântului, împodobind capitelurile. Pomul Vieţii este înfăţişat în cea mai veche reprezentare: V-ul Marii Zeiţe şi bucraniul-uter. La începutul mileniului I î.e.n., grupul format din cele două simboluri era deja considerat POMUL VIEŢII în Orientul Apropiat.

Tomba dei Rilievi este un mormânt tumular etrusc datând din secolul IV î.e.n., descoperit în necropola Banditaccia din Cerveteri. Inscripțiile indică faptul că mormântul a aparținut familiei de Matuna. În interior, toate uneltele şi obiectele menite să însoţească persoanele decedate în viaţa de după moarte, sunt reprezentate în relief pe suprafaţa pereţilor, iar frescele sunt bine conservate.

Tomba dei Rilievi este un mormânt tumular etrusc datând din secolul IV î.e.n., descoperit în necropola Banditaccia din Cerveteri. Inscripțiile indică faptul că mormântul a aparținut familiei de Matuna. În interior, toate uneltele şi obiectele menite să însoţească persoanele decedate în viaţa de după moarte, sunt reprezentate în relief pe suprafaţa pereţilor, iar frescele sunt bine conservate.


Mai multe idei
Scut cu reliefuri figurate, realizat din tablă de fier, descoperit în cetatea dacică de la Piatra Roşie

Scut cu reliefuri figurate, realizat din tablă de fier, descoperit în cetatea dacică de la Piatra Roşie

Chipul Marii Zeiţe a fertilităţii, încadrat de simbolistica sugerând regenerarea ciclică a naturii - două coarde care se înalţă dintr-o tufă şi se ramifică la intervale mai mult sau mai puţin regulate, şi rozete petalate, simboluri derivate pentru reprezentarea discului solar, prezente pe o pereche de cercei din aur, dataţi în perioada elenistică, secolele II-I î.e.n.

Chipul Marii Zeiţe a fertilităţii, încadrat de simbolistica sugerând regenerarea ciclică a naturii - două coarde care se înalţă dintr-o tufă şi se ramifică la intervale mai mult sau mai puţin regulate, şi rozete petalate, simboluri derivate pentru reprezentarea discului solar, prezente pe o pereche de cercei din aur, dataţi în perioada elenistică, secolele II-I î.e.n.

Scuturi cu reliefuri figurate, realizate din tablă de fier, descoperite în cetatea dacică de la Piatra Roşie

Scuturi cu reliefuri figurate, realizate din tablă de fier, descoperite în cetatea dacică de la Piatra Roşie

Coifurile geto-dacice descoperite la nord de Dunăre, sau cele traco-getice descoperite la sud, indiferent că erau purtate de o mare parte a războinicilor din aria Dunării de Jos ca armă defensivă tipică, că erau piese de paradă sau ofrande depuse în morminte, erau decorate cu simbolul magico-religios al Pomului Vieţii, sugerând existenţa în zona dunăreană a unui puternic cult cu origini în neoliticul Vechii Europe.

Coifurile geto-dacice descoperite la nord de Dunăre, sau cele traco-getice descoperite la sud, indiferent că erau purtate de o mare parte a războinicilor din aria Dunării de Jos ca armă defensivă tipică, că erau piese de paradă sau ofrande depuse în morminte, erau decorate cu simbolul magico-religios al Pomului Vieţii, sugerând existenţa în zona dunăreană a unui puternic cult cu origini în neoliticul Vechii Europe.

Pomul vieţii, reprezentat sub forma unui brad, este multiplicat pe coiful din argint placat cu aur, descoperit la Agighiol.

Pomul vieţii, reprezentat sub forma unui brad, este multiplicat pe coiful din argint placat cu aur, descoperit la Agighiol.

Pomul vieţii este reprezentat pe armele geto-dacilor, în mod special pe coifuri şi scuturi, pentru ca o parte din energia regeneratoare a acestuia să fie transferată asupra acestor ultime paveze în calea armelor duşmane şi astfel, trupul luptătorului să fie protejat. Conştientizarea acestei energii protectoare furniza eliberarea de teama morţii şi canaliza încrederea în nemurire spre un comportament de "berserkr" - luptători nordici care aveau furia unui urs şi luptau fără teamă de moarte…

Pomul vieţii este reprezentat pe armele geto-dacilor, în mod special pe coifuri şi scuturi, pentru ca o parte din energia regeneratoare a acestuia să fie transferată asupra acestor ultime paveze în calea armelor duşmane şi astfel, trupul luptătorului să fie protejat. Conştientizarea acestei energii protectoare furniza eliberarea de teama morţii şi canaliza încrederea în nemurire spre un comportament de "berserkr" - luptători nordici care aveau furia unui urs şi luptau fără teamă de moarte…

Marea Zeiţă şi simbolismul de regenerare-fecunditate al Pomului Vieţii, precum şi coarde de viţă de vie - "Planta Vieţii", păzite de o pereche de grifoni şi un sfinx, reprezentate pe un vas din aur, parte a Comoarii tracice Panagyuriste, descoperită în Bulgaria şi datată în secolele IV-III î.e.n.

Marea Zeiţă şi simbolismul de regenerare-fecunditate al Pomului Vieţii, precum şi coarde de viţă de vie - "Planta Vieţii", păzite de o pereche de grifoni şi un sfinx, reprezentate pe un vas din aur, parte a Comoarii tracice Panagyuriste, descoperită în Bulgaria şi datată în secolele IV-III î.e.n.

Înainte cu cel puţin o mie de ani ca acest simbolism să se manifeste în arta bizantină sub numele de "Arborele lui Iesei", el avea o puternică semnificaţie magico-religioasă în civilizaţia traco-geto-dacică.

Înainte cu cel puţin o mie de ani ca acest simbolism să se manifeste în arta bizantină sub numele de "Arborele lui Iesei", el avea o puternică semnificaţie magico-religioasă în civilizaţia traco-geto-dacică.

Ornamentica inspirată din misterul regenerării vegetaţiei, formă decorativă constând din coarde de viţă de vie care se ramifică la intervale mai mult sau mai puţin regulate, expresie vegetală a nemuririi, prezentă pe sabia domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Ornamentica inspirată din misterul regenerării vegetaţiei, formă decorativă constând din coarde de viţă de vie care se ramifică la intervale mai mult sau mai puţin regulate, expresie vegetală a nemuririi, prezentă pe sabia domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Sabia domnitorului Constantin Brâncoveanu: chiar dacă este o sabie orientală de tip kilij, ornamentica este inspirată din misterul regenerării ciclice a vegetaţiei, bazată pe simbolismul sacru al Pomului Vieţii din civilizaţia traco-geto-dacică. fiind identică cu cea care împodobeşte mânerul de sabie a regelui trac Seuthes III, al cărui mormânt tumular a fost descoperit în anul 2004 într-o movilă amplasată în localitatea Golyamata Kosmatka, Bulgaria.

Sabia domnitorului Constantin Brâncoveanu: chiar dacă este o sabie orientală de tip kilij, ornamentica este inspirată din misterul regenerării ciclice a vegetaţiei, bazată pe simbolismul sacru al Pomului Vieţii din civilizaţia traco-geto-dacică. fiind identică cu cea care împodobeşte mânerul de sabie a regelui trac Seuthes III, al cărui mormânt tumular a fost descoperit în anul 2004 într-o movilă amplasată în localitatea Golyamata Kosmatka, Bulgaria.

Pinterest
Caută