Marea Zeiţă reprezentată jumătate uman, jumătate pom al vieţii

Motivul antropomorf tracic, constând în reprezentarea Marii Zeiţe - jumătate uman, jumătate pom al vieţii, utilizat încă din secolul al IV-lea î.e.n. la decorarea mormântului regal de la Sveshtari, Bulgaria, prezent la fibulele aparţinând secolelor VI-VII e.n.
15 Pinuri10 abonați
Fibula din bronz descoperită la Lăceni, judeţul Teleorman, datând din secolele VI-VII e.n.

Fibula din bronz descoperită la Lăceni, judeţul Teleorman, datând din secolele VI-VII e.n.

Fibula din bronz descoperită la Pleniţa, judeţul Dolj, datând din secolele VI-VII e.n.

Fibula din bronz descoperită la Pleniţa, judeţul Dolj, datând din secolele VI-VII e.n.

Fibulă atribuită slavilor şi o fibulă descoperită în Sebia.

Fibulă atribuită slavilor şi o fibulă descoperită în Sebia.

„Astfel elenii i-au socotit pe geţi de neam tracic. Aceşti geţi locuiau şi pe un mal şi pe celălalt al Istrului, ca şi misii, care sunt şi ei traci – acum ei se numesc moesi […]". (Strabon, Geografia)

„Astfel elenii i-au socotit pe geţi de neam tracic. Aceşti geţi locuiau şi pe un mal şi pe celălalt al Istrului, ca şi misii, care sunt şi ei traci – acum ei se numesc moesi […]". (Strabon, Geografia)

Fibule al căror corp este realizat astfel încât să sugereze o siluetă feminină, având o jumătate umană, cealaltă fiind reprezentată prin două volute dispuse de-o parte şi de alta a unui ax real sau imaginar, evocând Pomul Vieţii.

Fibule al căror corp este realizat astfel încât să sugereze o siluetă feminină, având o jumătate umană, cealaltă fiind reprezentată prin două volute dispuse de-o parte şi de alta a unui ax real sau imaginar, evocând Pomul Vieţii.

Fibulă din argint, descoperită la Martinovka, aproape de Kiev, Ucraina, pe al cărui corp sunt incizaţi mai mulţi pomi ai vieţii în reprezentarea bradului a cărui tulpină este protejată de cele două volute opuse, dispuse în oglindă. Fibula este datată în secolele VI-VII e.n.

Fibulă din argint, descoperită la Martinovka, aproape de Kiev, Ucraina, pe al cărui corp sunt incizaţi mai mulţi pomi ai vieţii în reprezentarea bradului a cărui tulpină este protejată de cele două volute opuse, dispuse în oglindă. Fibula este datată în secolele VI-VII e.n.

Cultura Penkovka (așa-numită în partea sa ucraineană) sau cultură Ipotesti-Candesti (din România) este o cultură arheologică răspândită în România, Republica Moldova şi Ucraina. Grupul de culturi arheologice Praga-Penkov-Kolochin a fost identificat cu populaţia proto-slavă din secolele VI-VII.

Cultura Penkovka (așa-numită în partea sa ucraineană) sau cultură Ipotesti-Candesti (din România) este o cultură arheologică răspândită în România, Republica Moldova şi Ucraina. Grupul de culturi arheologice Praga-Penkov-Kolochin a fost identificat cu populaţia proto-slavă din secolele VI-VII.

Fibule al căror corp este realizat astfel încât să sugereze o siluetă feminină, având o jumătate umană, cealaltă fiind reprezentată prin două volute dispuse de-o parte şi de alta a unui ax real sau imaginar, evocând Pomul Vieţii. Pe corpul celei de-a doua fibule este reprezentat simbolul de regenerare bucraniu-uter.

Fibule al căror corp este realizat astfel încât să sugereze o siluetă feminină, având o jumătate umană, cealaltă fiind reprezentată prin două volute dispuse de-o parte şi de alta a unui ax real sau imaginar, evocând Pomul Vieţii. Pe corpul celei de-a doua fibule este reprezentat simbolul de regenerare bucraniu-uter.

Fibule al căror corp este realizat astfel încât să sugereze o siluetă feminină, având o jumătate umană, cealaltă fiind reprezentată prin două volute dispuse de-o parte şi de alta a unui ax real sau imaginar, evocând Pomul Vieţii.

Fibule al căror corp este realizat astfel încât să sugereze o siluetă feminină, având o jumătate umană, cealaltă fiind reprezentată prin două volute dispuse de-o parte şi de alta a unui ax real sau imaginar, evocând Pomul Vieţii.

Fibule al căror corp este realizat astfel încât să sugereze o siluetă feminină, având o jumătate umană, cealaltă fiind reprezentată prin două volute dispuse de-o parte şi de alta a unui ax real sau imaginar, evocând pomul vieţii.

Fibule al căror corp este realizat astfel încât să sugereze o siluetă feminină, având o jumătate umană, cealaltă fiind reprezentată prin două volute dispuse de-o parte şi de alta a unui ax real sau imaginar, evocând pomul vieţii.


Mai multe idei
Fibula din bronz descoperită la Enisala, judeţul Tulcea, datând din secolul VI e.n.

Fibula din bronz descoperită la Enisala, judeţul Tulcea, datând din secolul VI e.n.

Fibula din bronz descoperită la Lăceni, judeţul Teleorman, datând din secolele VI-VII e.n.

Fibula din bronz descoperită la Lăceni, judeţul Teleorman, datând din secolele VI-VII e.n.

Fibula din bronz descoperită la Piatra Neamţ, judeţul Neamt, datată în perioada premedievală. Pe corpul fibulei este incizat un pom al vieţii.

Fibula din bronz descoperită la Piatra Neamţ, judeţul Neamt, datată în perioada premedievală. Pe corpul fibulei este incizat un pom al vieţii.

Pe placa din argint descoperită în comuna Lupu, judeţul Alba, sunt reprezentaţi doi pomi ai vieţii. Se observă câte un rând de perle dispus alternativ între ramurile pomului, reprezentând un mod de execuţie similar cu cel utilizat la realizarea brăţărilor din aur şi argint descoperite la Grădiştea de Munte, Orăştie şi Vălişoara.

Pe placa din argint descoperită în comuna Lupu, judeţul Alba, sunt reprezentaţi doi pomi ai vieţii. Se observă câte un rând de perle dispus alternativ între ramurile pomului, reprezentând un mod de execuţie similar cu cel utilizat la realizarea brăţărilor din aur şi argint descoperite la Grădiştea de Munte, Orăştie şi Vălişoara.

Pomul vieţii, reprezentat sub forma unui brad, este multiplicat pe coiful din argint placat cu aur, descoperit la Agighiol.

Pomul vieţii, reprezentat sub forma unui brad, este multiplicat pe coiful din argint placat cu aur, descoperit la Agighiol.

Pomul vieţii în reprezentarea bradului, prezent pe coifurile dunărene.

Pomul vieţii în reprezentarea bradului, prezent pe coifurile dunărene.

Comparaţie între desfăşurările terminaţiilor unor brăţări de aur (1-3) şi de argint (4-6): 1 – Grădiştea de Munte brăţara nr. 2; 2 – Grădiştea de Munte brăţara nr. 5; 3 – Grădiştea de Munte brăţara nr. 8; 4 – brăţara de la Orăştie; 5 – brăţara de la Vălişoara; 6 – brăţara de la Senereuş. Desene după originale, D.S.

Comparaţie între desfăşurările terminaţiilor unor brăţări de aur (1-3) şi de argint (4-6): 1 – Grădiştea de Munte brăţara nr. 2; 2 – Grădiştea de Munte brăţara nr. 5; 3 – Grădiştea de Munte brăţara nr. 8; 4 – brăţara de la Orăştie; 5 – brăţara de la Vălişoara; 6 – brăţara de la Senereuş. Desene după originale, D.S.

Cercetătorul Florin Medeleț a fost primul care, cercetând 25 de brățări spiralate de argint, descoperite în împrejurimile Sarmisegetusei, a remarcat că acestea depășeau sensul strict de podoabe, încadrându-le în „domeniul ritualico-magic”. Brățările studiate erau terminate la ambele extremități cu capete de șarpe, urmate de 7 palmete înfățișând „pomul vieții”. La fel cum sunt și brățările de aur recent descoperite.

Cercetătorul Florin Medeleț a fost primul care, cercetând 25 de brățări spiralate de argint, descoperite în împrejurimile Sarmisegetusei, a remarcat că acestea depășeau sensul strict de podoabe, încadrându-le în „domeniul ritualico-magic”. Brățările studiate erau terminate la ambele extremități cu capete de șarpe, urmate de 7 palmete înfățișând „pomul vieții”. La fel cum sunt și brățările de aur recent descoperite.

Încă din epoca bronzului, unul dintre cele trei simboluri de regenerare care au alcătuit simbolismul magico-mitologic arhaic al pomului vieţii a fost bucraniul sau capul de taur, şi tot de atunci avem primele dovezi arheologice ale semnificaţiei reprezentată de capul de taur (sau bour), având plasat în frunte un simbol solar.

Încă din epoca bronzului, unul dintre cele trei simboluri de regenerare care au alcătuit simbolismul magico-mitologic arhaic al pomului vieţii a fost bucraniul sau capul de taur, şi tot de atunci avem primele dovezi arheologice ale semnificaţiei reprezentată de capul de taur (sau bour), având plasat în frunte un simbol solar.

Pomul vieţii reprezentat sub forma unui brad, pe coiful din argint placat cu aur descoperit la Peretu, judeţul Teleorman, datat în secolul IV î.e.n.

Pomul vieţii reprezentat sub forma unui brad, pe coiful din argint placat cu aur descoperit la Peretu, judeţul Teleorman, datat în secolul IV î.e.n.

Pinterest
Caută