Bradul - pom al vieţii şi al morţii - caracteristică a civilizaţiei tracice

"La traci însă coniferele prezintă un simbolism mitic conciliabil. Într-o sinteză în care antagonismele se neutralizează reciproc şi dispar, bradul este sub raport mitic bipolar: totdeodată arbore cosmic şi arbore terestru, arbore al vieţii şi arbore al morţii, arbore al norocului şi arbore al nenorocirii, arbore benign şi arbore malign." (Romulus Vulcănescu - Coloana Cerului)
19 Pins14 Followers
La Sarmizegetusa Regia, în templul mare de calcar, a fost descoperită o ţintă de fier ornamentată, care are diametrul 0,30 m și lungimea cuiului 0,245 m. Ţinta este ornamentată cu pomul vieţii în cele două reprezentări; între fiecare pereche formată din două reprezentări diferite, se află poziţionată o rozetă spiralată, simbol derivat pentru reprezentarea discului solar.

La Sarmizegetusa Regia, în templul mare de calcar, a fost descoperită o ţintă de fier ornamentată, care are diametrul 0,30 m și lungimea cuiului 0,245 m. Ţinta este ornamentată cu pomul vieţii în cele două reprezentări; între fiecare pereche formată din două reprezentări diferite, se află poziţionată o rozetă spiralată, simbol derivat pentru reprezentarea discului solar.

Pomul vieţii reprezentat sub forma unui brad, pe coiful din argint placat cu aur descoperit la Peretu, judeţul Teleorman, datat în secolul IV î.e.n.

Pomul vieţii reprezentat sub forma unui brad, pe coiful din argint placat cu aur descoperit la Peretu, judeţul Teleorman, datat în secolul IV î.e.n.

Pomul vieţii, reprezentat sub forma unui brad, identic cu cel de pe coifurile dacice, este multiplicat pe vasele din argint, descoperit la Sâncrăieni, datate între secolele I î.e.n - I e.n.

Pomul vieţii, reprezentat sub forma unui brad, identic cu cel de pe coifurile dacice, este multiplicat pe vasele din argint, descoperit la Sâncrăieni, datate între secolele I î.e.n - I e.n.

Pomul vieţii reprezentat pe placa de pe corpul fibulelor descoperite la Ostrovul Mare, judeţul Dolj, este asemănător cu cel multiplicat de şapte ori la fiecare capăt al brăţărilor din aur descoperite la Sarmisegetuza Regia, dar şi cu cel reprezentat pe brăţările dacice din argint.

Pomul vieţii reprezentat pe placa de pe corpul fibulelor descoperite la Ostrovul Mare, judeţul Dolj, este asemănător cu cel multiplicat de şapte ori la fiecare capăt al brăţărilor din aur descoperite la Sarmisegetuza Regia, dar şi cu cel reprezentat pe brăţările dacice din argint.

Cercetătorul Florin Medeleț a fost primul care, cercetând 25 de brățări spiralate de argint, descoperite în împrejurimile Sarmisegetusei, a remarcat că acestea depășeau sensul strict de podoabe, încadrându-le în „domeniul ritualico-magic”. Brățările studiate erau terminate la ambele extremități cu capete de șarpe, urmate de 7 palmete înfățișând „pomul vieții”. La fel cum sunt și brățările de aur recent descoperite.

Cercetătorul Florin Medeleț a fost primul care, cercetând 25 de brățări spiralate de argint, descoperite în împrejurimile Sarmisegetusei, a remarcat că acestea depășeau sensul strict de podoabe, încadrându-le în „domeniul ritualico-magic”. Brățările studiate erau terminate la ambele extremități cu capete de șarpe, urmate de 7 palmete înfățișând „pomul vieții”. La fel cum sunt și brățările de aur recent descoperite.

[...] în Ostrovul Mare s-a descoperit întâmplător un număr de şapte fibule de argint, care se află în Muzeul din Turnu-Severin. Ele reprezintă acelaşi tip numit a charnier. Unele sunt întoarse spre dreapta, altele spre stânga. Arcul sau corpul este semicircular, împodobit cu rozete. Placa de la corpul fibulei are formă de palmetă.

[...] în Ostrovul Mare s-a descoperit întâmplător un număr de şapte fibule de argint, care se află în Muzeul din Turnu-Severin. Ele reprezintă acelaşi tip numit a charnier. Unele sunt întoarse spre dreapta, altele spre stânga. Arcul sau corpul este semicircular, împodobit cu rozete. Placa de la corpul fibulei are formă de palmetă.

Pomul vieţii, reprezentat sub forma unui brad, identic cu cel de pe coifurile dacice, este multiplicat pe vasele din argint, descoperit la Sâncrăieni, datate între secolele I î.e.n - I e.n.

Pomul vieţii, reprezentat sub forma unui brad, identic cu cel de pe coifurile dacice, este multiplicat pe vasele din argint, descoperit la Sâncrăieni, datate între secolele I î.e.n - I e.n.

Pomul vieţii, reprezentat sub forma unui brad, este multiplicat pe coiful din argint placat cu aur, descoperit la Agighiol.

Pomul vieţii, reprezentat sub forma unui brad, este multiplicat pe coiful din argint placat cu aur, descoperit la Agighiol.

Încă din epoca bronzului, unul dintre cele trei simboluri de regenerare care au alcătuit simbolismul magico-mitologic arhaic al pomului vieţii a fost bucraniul sau capul de taur, şi tot de atunci avem primele dovezi arheologice ale semnificaţiei reprezentată de capul de taur (sau bour), având plasat în frunte un simbol solar.

Încă din epoca bronzului, unul dintre cele trei simboluri de regenerare care au alcătuit simbolismul magico-mitologic arhaic al pomului vieţii a fost bucraniul sau capul de taur, şi tot de atunci avem primele dovezi arheologice ale semnificaţiei reprezentată de capul de taur (sau bour), având plasat în frunte un simbol solar.

Pomul vieţii sub forma bradului, reprezentat pe coiful de paradă din argint, aflat în prezent la Institutul de Artă din Detroit, parte a tezaurului de la Craiova, datat în secolul IV î.e.n.

Pomul vieţii sub forma bradului, reprezentat pe coiful de paradă din argint, aflat în prezent la Institutul de Artă din Detroit, parte a tezaurului de la Craiova, datat în secolul IV î.e.n.

Fibulă din argint, descoperită la Martinovka, aproape de Kiev, Ucraina, pe al cărui corp sunt incizaţi mai mulţi pomi ai vieţii în reprezentarea bradului a cărui tulpină este protejată de cele două volute opuse, dispuse în oglindă. Fibula este datată în secolele VI-VII e.n.

Fibulă din argint, descoperită la Martinovka, aproape de Kiev, Ucraina, pe al cărui corp sunt incizaţi mai mulţi pomi ai vieţii în reprezentarea bradului a cărui tulpină este protejată de cele două volute opuse, dispuse în oglindă. Fibula este datată în secolele VI-VII e.n.

Comparaţie între desfăşurările terminaţiilor unor brăţări de aur (1-3) şi de argint (4-6): 1 – Grădiştea de Munte brăţara nr. 2; 2 – Grădiştea de Munte brăţara nr. 5; 3 – Grădiştea de Munte brăţara nr. 8; 4 – brăţara de la Orăştie; 5 – brăţara de la Vălişoara; 6 – brăţara de la Senereuş. Desene după originale, D.S.

Bratarile de aur dacice ca simbol

Pom al vieţii reprezentat sub forma unui brad, incizat pe rhytonul din corn, aflat în prezent în colecţia Muzeului Maria şi dr. G. Severeanu din Bucureşti. Un rhyton similar a fost trimis de împăratul Hadrian lui Zeus Casios, în Siria.

Pom al vieţii reprezentat sub forma unui brad, incizat pe rhytonul din corn, aflat în prezent în colecţia Muzeului Maria şi dr. G. Severeanu din Bucureşti. Un rhyton similar a fost trimis de împăratul Hadrian lui Zeus Casios, în Siria.

Pomul vieţii sub forma bradului pe un unel din aur datat între secolele I-II e.n.

Pomul vieţii sub forma bradului pe un unel din aur datat între secolele I-II e.n.

O altă reprezentare a pomului vieţii, specifică civilizaţiei tracice, este bradul, înfăţişat în poziţia naturală, drept, cu ramurile înfipte în cer şi coroana confundându-se cu întregul cosmos, care, conform lui Romulus Vulcănescu, prezenta un simbolism mitic conciliabil, fiind în acelaşi timp arborele vieţii şi a morţii.

O altă reprezentare a pomului vieţii, specifică civilizaţiei tracice, este bradul, înfăţişat în poziţia naturală, drept, cu ramurile înfipte în cer şi coroana confundându-se cu întregul cosmos, care, conform lui Romulus Vulcănescu, prezenta un simbolism mitic conciliabil, fiind în acelaşi timp arborele vieţii şi a morţii.

Pomul vieţii în reprezentarea bradului, prezent pe coifurile dunărene.

Pomul vieţii în reprezentarea bradului, prezent pe coifurile dunărene.

Pinterest
Search