Pinterest • Catalogul de idei al întregii lumi

Adamclisi, mausoleu din La Tene

Adamclisi - monument funerar geto-dacic aparţinând perioadei La Tene
51 Pinuri9 abonați

Chipul Marii Zeiţe a fertilităţii, încadrat de simbolistica sugerând regenerarea ciclică a naturii - două coarde care se înalţă dintr-o tufă şi se ramifică la intervale mai mult sau mai puţin regulate, şi rozete petalate, simboluri derivate pentru reprezentarea discului solar, prezente pe o pereche de cercei din aur, dataţi în perioada elenistică, secolele II-I î.e.n.

1

Pin adăugat de pe

sites.google.com

Marea Zeiţă şi simbolismul de regenerare-fecunditate al Pomului Vieţii, precum şi coarde de viţă de vie - "Planta Vieţii", păzite de o pereche de grifoni şi un sfinx, reprezentate pe un vas din aur, parte a Comoarii tracice Panagyuriste, descoperită în Bulgaria şi datată în secolele IV-III î.e.n.

1

Pin adăugat de pe

sites.google.com

Pomul Vieţii sub forma palmetei, amplasat alternant între două volute, într-o manieră similară frizei care încinge monumentul funerar de la Adamclisi pe circumferinţă, era utilizat în civilizaţia celtică. Un coif celtic descoperit la Umbria, Italia şi aflat în prezent la Muzeul Naţional de Arheologie din Saint-Germain-en-Laye, datat în secolul IV î.e.n. perioada La Tene, prezintă o ornamentaţie similară frizei de la Adamclisi.

Pin adăugat de pe

sites.google.com

BĂTĂLIA DE LA ADAMCLISI Fortificaţia romană timpurie Tropaeum Traiani, ridicată după incedierea aşezării getice de la Adamclisi, este reprezentată în scena 35 a Columnei, ca bază militară în care a debarcat grosul armatei romane şi de unde a pornit atacul asupra coaliţiei daco-sarmate.

2

Pin adăugat de pe

sites.google.com

CETATEA TROPAEUM TRAIANI ESTE PREZENTĂ PE COLUMNA LUI TRAIAN. După incendierea de către daci sau aliaţii lor, sarmaţi, a aşezării autohtone getice care exista încă din secolul I î.e.n. pe platolul amplasat pe malul râului, la Adamclisi (fapte care se petreceau prin anii 85-86 e.n.), romanii construiesc o fortificaţie timpurie cu zid de incintă masiv din piatră.

2

Pin adăugat de pe

sites.google.com

Prin această manevră tactică genială, Traian deschide un nou front în spatele armatei coaliţiei daco-sarmată, obligându-i pe aceştia să scadă presiunea pusă pe zona de influenţă a cetăţii Tropaeum Traiani.

Pin adăugat de pe

sites.google.com

Un pinten stâncos separă apa curgătoare în două ramuri. Pe ramura de jos este reprezentat Traian în ipostaza de conducător al flotei principale, care parcurge această porţiune ce are ca punct final poarta de apus a cetăţii Tropaeum Traiani. Putem deduce faptul că această ramură este chiar râul pe malul căruia a fost ridicată cetatea Tropaeum Traiani.

1

Pin adăugat de pe

sites.google.com

Poarta de vest a fortificaţiei romane timpurii era o poartă-gilotină, iar în scena 35 a Columnei, Traian se află în faţa unei porţi-ghilotină a unei cetăţi amplasată pe malul apei.

Pin adăugat de pe

sites.google.com

Poarta de apus - cea mai mare dintre cele patru porţi principale ale cetăţii romano-bizantine, flancată de două turnuri în formă de U - este orientată spre malul râului care asigura legătura cetăţii cu Dunărea (râu care azi este în mare parte secat, dar a cărui albie este perfect vizibilă). Poarta de apus a cetăţii romano-bizantine s-a suprapus porţii de vest a fortificaţiei romane timpurii, care era o poartă-ghilotină.

Pin adăugat de pe

sites.google.com

În partea dreaptă a scenei 35 a Columnei este reprezentat Traian încadrat de intrarea arcuită a unei cetăţi amplasată pe malul apei. În condiţiile în care existenţa râului este o certitudine, putem considera cetatea misterioasă reprezentată pe Columna lui Traian ca fiind Tropaeum Traiani, cetate care exista deja la momentul conflictului.

Pin adăugat de pe

sites.google.com