Disabled Show
Le vent, le cri Îmi place, acum, piesa lui Morricone! - îmi spui, într-o zi de septembrie. Acum i-a sosit clipa, un val ce-şi caută malul! Piesa asta parcă zice: “ Să nu te temi de valuri, se-ntorc în mare, scuturate de emoţii, calme, aşezate!” Ca după un timp să revină cu noi emoţii, nelinişti, forţe. Un zbor, un dans, o căutare! În toate se-aşează liniştea, cauţi sensuri lucrurilor, ascultând-o, eu văd, doar, cum mă izbesc de stânci! - îmi spui. Încearcă să te înalţi puţin mai sus…
Irina Lucia Mihalca - Persistenţa trecerii
In ploaia calda de lumina, pe o carare printre multi pomi, mergem de mana la scoala. Nu vreau sa-ti spun cum ma cheama. Sub un visin inflorit ne-oprim sa te-ntreb - Vrei sa ...
La Început – Cuvântul...
ATÂT DE APROAPE ŞI TOTUŞI DEPARTE Irina Lucia Mihalca ~*~ Privesc uluită spre tine, În fiecare noapte creştem, ne înălţăm, Tot mai mult, tot mai aproape, tot mai departe... Până la Cer, Dincolo de albastrul cerului, dincolo de albastrul cerului străbatem visul, Din taina urzită în noapte mă întorc în visul meu risipit Intru în inima ta cu rodiile coapte de lumina soarelui - simfonii de culori, miresme şi gânduri! Doar luna, rotunda lună se iveşte printre norii răsfiraţi de vânt, Doar luna…
La mulţi ani Irina Lucia MIHALCA!
Să ascultăm cântecul din adâncuri Luţziafiru di dzuâ şhi'di noapti, un primitu eshţzâ cu pirpirunji aroşhii, şhi njirli, şhi limunii, şhi pirâ, tuti di anvârliga! * Somnul minţii nu are un scop, un zbor peste apele-oglindite de stele, o mare cu valurile care se sparg de ţărmul sufletelor noastre, un foc biruit de apă. O uimitoare clipă de iubire! Acolo unde cade o stea ies toţi să se hrănească. Toate păsările cântă în limba lor, chiar dacă nu toţi au ureche muzicală. Nu s-au trezit, încă…
IRINA LUCIA MIHALCA
"Cerul din inima mea", autor Irina Lucia Mihalca - Premiul Special al Juriului al Juriului la Concursul International de Publicatii "EXPRESIA IDEII", martie 2018 Volumul “Cerul din inima mea”, apãrut la Editura Eurostampa din Timişoara, 2017, se deschide cititorului printr-un poem remarcabil având acelaşi titlu asemeni unei porţi prin care se deschide sufletul autoarei Irina Lucia Mihalca, un univers frumos şi luminos dar fragil. ( « Cerul din noi ne vorbeşte, culorile sunt mai intense…