Apropiindu-mă de coala albă constat că pășesc timidă spre o dizolvare a firii mele creatoare, mă descompun într-o scânteie a ceea ce eram, regăsindu-mi întunericul. Nu mă recunosc acum pentru că sunt diferită ,sunt diametral opusă mie, nu știu să fiu consecventă-n opinii,mi le contopesc cu prejudecățile omenirii,cu ceea ce vrea omul să vadă ori să audă... Uit că-mi pierd credibilitatea ... sau vreau să nu-mi amintesc că odată transpunându-mă în ireal îmi pierd veridicitatea, deoarece un om…
