Bucharest through time.

O călătorie în timp prin Bucureștii de altădată. Bucharest, a journey through time.
18 Pinuri63 abonați
Arcul de Triumf, 1956  Arcul de Triumf, în mijlocul pieței pavată cu piatră cubică. Zona Kiseleff își menținea farmecul chiar și sub regimul comunist. Arcul în sine, inaugurat în 1930 de Regele Carol al II-lea, simboliza lupta românilor pentru a construi România Mare, ideal realizat în 1918.

Arcul de Triumf, 1956 Arcul de Triumf, în mijlocul pieței pavată cu piatră cubică. Zona Kiseleff își menținea farmecul chiar și sub regimul comunist. Arcul în sine, inaugurat în 1930 de Regele Carol al II-lea, simboliza lupta românilor pentru a construi România Mare, ideal realizat în 1918.

Berăria Potcoava de Aur, 1956.   La intersecția Căii Rahovei cu str. 30 Decembrie (actuala intersecție Șelari-Franceză) se afla berăria Potcoava de Aur, un loc extrem de frecventat pe vremea caniculară. Unele geamuri ale berăriei fuseseră scoase, din cauza căldurii, nu existau aparate de aer condiționat pe atunci.

Berăria Potcoava de Aur, 1956. La intersecția Căii Rahovei cu str. 30 Decembrie (actuala intersecție Șelari-Franceză) se afla berăria Potcoava de Aur, un loc extrem de frecventat pe vremea caniculară. Unele geamuri ale berăriei fuseseră scoase, din cauza căldurii, nu existau aparate de aer condiționat pe atunci.

Ateneul Român, 1940.  Deși conceput în stil neoclasic, palatul are caracteristicile unui vădit stil eclectic. Intrarea principală este sprijinită pe opt coloane ionice, identice ca proporţii cu cele de la templul Erechterion de pe Acropole. Din portic se intră în vestibul prin 3 mari uși de lemn.

Ateneul Român, 1940. Deși conceput în stil neoclasic, palatul are caracteristicile unui vădit stil eclectic. Intrarea principală este sprijinită pe opt coloane ionice, identice ca proporţii cu cele de la templul Erechterion de pe Acropole. Din portic se intră în vestibul prin 3 mari uși de lemn.

Trafic la ora de vârf pe Podul Mogoșoaiei (azi Calea Victoriei), 1935.  Podul Mogoşoaiei devine una dintre cele mai frecventate şi selecte artere ale Capitalei. De la finalul secolului al XVIII-lea şi până în perioada interbelică, de o parte şi de alta a Căii Victoriei se ridică biserici, case boiereşti, mănăstiri, prăvălii, magazine de lux, restaurante, hoteluri, apoi Palatul Regal şi alte instituţii de stat

Trafic la ora de vârf pe Podul Mogoșoaiei (azi Calea Victoriei), 1935. Podul Mogoşoaiei devine una dintre cele mai frecventate şi selecte artere ale Capitalei. De la finalul secolului al XVIII-lea şi până în perioada interbelică, de o parte şi de alta a Căii Victoriei se ridică biserici, case boiereşti, mănăstiri, prăvălii, magazine de lux, restaurante, hoteluri, apoi Palatul Regal şi alte instituţii de stat

Cinema Libertății, București, 1956.  La Parcul Carol există o sală de proiecții uitată: Cinema Libertății, care deservea zonele Gramont și Filaret. În 1956, aici rula “Contele de Monte Cristo”, iar lumea se îmbulzea. În prezent, aici nu mai rulează absolut nimic. Clădirea se degradează pe zi ce trece.

Cinema Libertății, București, 1956. La Parcul Carol există o sală de proiecții uitată: Cinema Libertății, care deservea zonele Gramont și Filaret. În 1956, aici rula “Contele de Monte Cristo”, iar lumea se îmbulzea. În prezent, aici nu mai rulează absolut nimic. Clădirea se degradează pe zi ce trece.

Ateneul Român, București 1956  Ateneul RPR își păstra poziția de emblemă a Capitalei, deși fusese bombardat masiv în 1944. Pe fațada principală, medalioanele reprezentând voievozi medievali și pe Regele Carol I (ctitorul clădirii) fuseseră acoperite în timpul lucrărilor de restaurare de după război, în 1948. Au fost repuse în drepturi după 1960, când regimul comunist considera că sentimentele anti-regim nu mai puteau determina vreo schimbare.

Ateneul Român, București 1956 Ateneul RPR își păstra poziția de emblemă a Capitalei, deși fusese bombardat masiv în 1944. Pe fațada principală, medalioanele reprezentând voievozi medievali și pe Regele Carol I (ctitorul clădirii) fuseseră acoperite în timpul lucrărilor de restaurare de după război, în 1948. Au fost repuse în drepturi după 1960, când regimul comunist considera că sentimentele anti-regim nu mai puteau determina vreo schimbare.

Casa Capșa, 1900.  Înfiinţată la mijlocul veacului al XIX-lea de nepoţii unui cojocar macedo-român, Casa Capşa a ţesut în jurul ei istorii boeme. Parfumul de altădată s-a risipit în timpurile noi, clientela nu mai este de aceeaşi factură, nici măcar meniul nu mai păstrează secrete franţuzeşti. Singurele mărturii ale vremurilor apuse sunt câteva fotografii înrămate.

Casa Capșa, 1900. Înfiinţată la mijlocul veacului al XIX-lea de nepoţii unui cojocar macedo-român, Casa Capşa a ţesut în jurul ei istorii boeme. Parfumul de altădată s-a risipit în timpurile noi, clientela nu mai este de aceeaşi factură, nici măcar meniul nu mai păstrează secrete franţuzeşti. Singurele mărturii ale vremurilor apuse sunt câteva fotografii înrămate.

Restaurant La Plosca de Aur, 1978.   Nimeni nu rezista tentației de a gusta specialitățile casei și vinurile din crama proprie a restaurantului La Plosca de Aur de pe Calea Rahovei, nr. 127.

Restaurant La Plosca de Aur, 1978. Nimeni nu rezista tentației de a gusta specialitățile casei și vinurile din crama proprie a restaurantului La Plosca de Aur de pe Calea Rahovei, nr. 127.

Spitalul Brâncovenesc, începutul secolului al XX-lea.    Spitalul Brâncovenesc a fost ridicat în București între 28 august 1835 - 14 octombrie 1838 și a funcționat din veniturile de la moșiile donate de ctitoră. Spitalul a fost gândit pentru oamenii săraci, dar în același timp s-a constituit și ca școală medicală. Spitalul Brâncovenesc se afla la intersecția între bulevardul Mircea Vodă cu Calea Călărașilor, în dreptul pieței Mântuleasa.

Spitalul Brâncovenesc, începutul secolului al XX-lea. Spitalul Brâncovenesc a fost ridicat în București între 28 august 1835 - 14 octombrie 1838 și a funcționat din veniturile de la moșiile donate de ctitoră. Spitalul a fost gândit pentru oamenii săraci, dar în același timp s-a constituit și ca școală medicală. Spitalul Brâncovenesc se afla la intersecția între bulevardul Mircea Vodă cu Calea Călărașilor, în dreptul pieței Mântuleasa.

Piața I.C. Brătianu (azi Piața Universității), finalul anilor 30.

Piața I.C. Brătianu (azi Piața Universității), finalul anilor 30.

Pinterest
Caută