Cercuri literare

Explorează subiecte asemănătoare

Desi au fost citite in cercuri si cenacluri literare, textele lui Emil Paraschivoiu, - inscrise in modelul teatrului absurd, dar intr-o reteta personala - nu s-au putut juca pe scena pana in 1989, datorita contextului politic. La inceputul anilor `90, piesa titulara a prezentului volum a fost reprezentata la Teatrul Radiofonic al postului public de radiodifuziune si a fost tiparita intr-o culegere de dramaturgie romaneasca editata de catre revista `Teatrul azi`.

Desi au fost citite in cercuri si cenacluri literare, textele lui Emil Paraschivoiu, - inscrise in modelul teatrului absurd, dar intr-o reteta personala - nu s-au putut juca pe scena pana in 1989, datorita contextului politic. La inceputul anilor `90, piesa titulara a prezentului volum a fost reprezentata la Teatrul Radiofonic al postului public de radiodifuziune si a fost tiparita intr-o culegere de dramaturgie romaneasca editata de catre revista `Teatrul azi`.

Dupa `Tratat de oboseala` (Editura Clusium, 1999) si ineditele din `Interioarele nebune` (Editura Dacia, 2002), poezia lui Ioan Moldovan si-a gasit orizontul si stilul care si confera fostului echinoxist un loc distinct in peisajul liric contemporan. Poetul, care a consumat, nu fara voluptate, energiile poeticii optzeciste, stie sa livreze si sa recupereze lumina din privelistile acestei lumi.

Dupa `Tratat de oboseala` (Editura Clusium, 1999) si ineditele din `Interioarele nebune` (Editura Dacia, 2002), poezia lui Ioan Moldovan si-a gasit orizontul si stilul care si confera fostului echinoxist un loc distinct in peisajul liric contemporan. Poetul, care a consumat, nu fara voluptate, energiile poeticii optzeciste, stie sa livreze si sa recupereze lumina din privelistile acestei lumi.

Smintit, fac si eu asta: mut cuvintele dintr-un   poem in altul: unele pentru ochiul orb,  altele pentru cel care vede.  (Daca voi uita vreodata ochii lupoaicei  orb voi fi)  Pentru ca sunt doi ochi in fiecare om  unul care vede si unul care nu are incredere in ceea ce vede  asa cum spun inteleptii si Carl Sandburg care a vazut   doi Christi pe Golgota: `unul era pe cruce,  altul in gloata. Unul avea piroanele infipte in palme,  altul degetele tepene pe un ciocan batand cuie`  George…

Smintit, fac si eu asta: mut cuvintele dintr-un poem in altul: unele pentru ochiul orb, altele pentru cel care vede. (Daca voi uita vreodata ochii lupoaicei orb voi fi) Pentru ca sunt doi ochi in fiecare om unul care vede si unul care nu are incredere in ceea ce vede asa cum spun inteleptii si Carl Sandburg care a vazut doi Christi pe Golgota: `unul era pe cruce, altul in gloata. Unul avea piroanele infipte in palme, altul degetele tepene pe un ciocan batand cuie` George…

Am reunit in acest volum doua studii in semn de omagiu adus criticului si teoriticianului Mircea Martin - la saptezeci de ani! Spre, sper, pentru a vorbi barbian, mai dreapta cinstire, prin opera si personalitatea sa, a criticii si teoriei literare autentice, creative si (super)performante, scrise de postlovinescianul cel mai important si totodata de cel mai puternic critic si teoretician al generatiei `60.

Am reunit in acest volum doua studii in semn de omagiu adus criticului si teoriticianului Mircea Martin - la saptezeci de ani! Spre, sper, pentru a vorbi barbian, mai dreapta cinstire, prin opera si personalitatea sa, a criticii si teoriei literare autentice, creative si (super)performante, scrise de postlovinescianul cel mai important si totodata de cel mai puternic critic si teoretician al generatiei `60.

Remarcabil critic literar in junete, semnatar a sute de cronici si eseuri risipite prin revistele culturale ale anilor ’80-’90, cu unele interventii, mai rare, si astazi, autor al primei carti consacrate vreodata „Scolii de la Tirgoviste”, apoi al unei teze de doctorat despre literatura fragmentara (aparute in 1992 si 1998), Mihai Dragolea s-a metamorfozat catre finele anilor ’90 in prozator – unul dintre cei mai valorosi pe care-i avem. Ion Bogdan Lefter

Remarcabil critic literar in junete, semnatar a sute de cronici si eseuri risipite prin revistele culturale ale anilor ’80-’90, cu unele interventii, mai rare, si astazi, autor al primei carti consacrate vreodata „Scolii de la Tirgoviste”, apoi al unei teze de doctorat despre literatura fragmentara (aparute in 1992 si 1998), Mihai Dragolea s-a metamorfozat catre finele anilor ’90 in prozator – unul dintre cei mai valorosi pe care-i avem. Ion Bogdan Lefter

Este implicarea critica unui act demonic?. Releva critica literara dimensiunile eului profund, obsesiile fiintei concrete?. Iata intrebarile implicite ale unei carti care aduna laolalta portrete si comentarii avand ca obiect studii, jurnale, dialoguri semnate de Matei Calinescu, Nicolae Manolescu, Eugen Ionescu, Monica Lovinescu, Mircea Iorgulescu, Dan C. Mihailescu, Mircea Cartarescu, Gheorghe Craciun, Calin Vlasie, Magda Carneci s.a.

Este implicarea critica unui act demonic?. Releva critica literara dimensiunile eului profund, obsesiile fiintei concrete?. Iata intrebarile implicite ale unei carti care aduna laolalta portrete si comentarii avand ca obiect studii, jurnale, dialoguri semnate de Matei Calinescu, Nicolae Manolescu, Eugen Ionescu, Monica Lovinescu, Mircea Iorgulescu, Dan C. Mihailescu, Mircea Cartarescu, Gheorghe Craciun, Calin Vlasie, Magda Carneci s.a.

Interventiile mele polemice au avut la temelia lor anumite impulsuri spirituale de stupefactie, carora am incercat sa le formulez raspunsuri argumentate. Daca m-a mihnit ceva, de-a lungul redactarii acestor exercitii de etica indignata, a fost sa compar in minte prestigiul public considerabil al unora dintre `colocutorii` mei si, pe de alta parte, cantitatea enorma de idei schioape, hide ori bolnave cu care am avut de furca. Laszlo Alexandru

Interventiile mele polemice au avut la temelia lor anumite impulsuri spirituale de stupefactie, carora am incercat sa le formulez raspunsuri argumentate. Daca m-a mihnit ceva, de-a lungul redactarii acestor exercitii de etica indignata, a fost sa compar in minte prestigiul public considerabil al unora dintre `colocutorii` mei si, pe de alta parte, cantitatea enorma de idei schioape, hide ori bolnave cu care am avut de furca. Laszlo Alexandru

Manuscrisele caragialiene sint alcatuite din mai multe straturi, o fila avind adesea chiar si trei tipuri principale de texte: textul comediei Titirca, Sotirescu & Cie, replici si personaje, scene si desene ale acestora, in redactii diferite; apoi, apar alte texte literare sau insemnsri, in legatura (evidenta sau nu) cu textul comediei: propriu-zisa, o nota speciala merita insemnarile marginale, care refac un context intelectual al laboratorului.

Manuscrisele caragialiene sint alcatuite din mai multe straturi, o fila avind adesea chiar si trei tipuri principale de texte: textul comediei Titirca, Sotirescu & Cie, replici si personaje, scene si desene ale acestora, in redactii diferite; apoi, apar alte texte literare sau insemnsri, in legatura (evidenta sau nu) cu textul comediei: propriu-zisa, o nota speciala merita insemnarile marginale, care refac un context intelectual al laboratorului.

Sub un titlu aproape esoteric, Horea Poenar scrie o sinteza de istoria artelor si a literaturilor, de estetica si de filosofie, care nu sfideaza doar conservatorismul nostru cultural, ci si modul general acceptat de a stabiliza sensurile si de a ne construi conceptele. Autorul ne surprinde prin generalizari fulgurante, analize nuantate si, mai ales, printr-o dramatizare intensa - excesiva chiar pe alocuri - a intelegerii si a interpretarii, a scriiturii si a lecturii.

Sub un titlu aproape esoteric, Horea Poenar scrie o sinteza de istoria artelor si a literaturilor, de estetica si de filosofie, care nu sfideaza doar conservatorismul nostru cultural, ci si modul general acceptat de a stabiliza sensurile si de a ne construi conceptele. Autorul ne surprinde prin generalizari fulgurante, analize nuantate si, mai ales, printr-o dramatizare intensa - excesiva chiar pe alocuri - a intelegerii si a interpretarii, a scriiturii si a lecturii.

nostalgie   El canta la violetele galbene cum gambele ploii  si linistita-i e mintea  soarele e fix in cerul de cremene  si cosasii au intrat in muncile toamnei  sunete stranii intra prin sticla  si ne acopera cu florile dalbe  pe patul de lemn  fruntile au cazut smerite pe aripi de ingeri  lanuri de grau si porumb sunt culcate  de cosasii veacului  coasele lor sunt clopote indepartate  rascolind vazduhul de aur.  Liviu Georgescu

nostalgie El canta la violetele galbene cum gambele ploii si linistita-i e mintea soarele e fix in cerul de cremene si cosasii au intrat in muncile toamnei sunete stranii intra prin sticla si ne acopera cu florile dalbe pe patul de lemn fruntile au cazut smerite pe aripi de ingeri lanuri de grau si porumb sunt culcate de cosasii veacului coasele lor sunt clopote indepartate rascolind vazduhul de aur. Liviu Georgescu

Pinterest
Caută