Cercuri literare

Explorează subiecte asemănătoare

Desi au fost citite in cercuri si cenacluri literare, textele lui Emil Paraschivoiu, - inscrise in modelul teatrului absurd, dar intr-o reteta personala - nu s-au putut juca pe scena pana in 1989, datorita contextului politic. La inceputul anilor `90, piesa titulara a prezentului volum a fost reprezentata la Teatrul Radiofonic al postului public de radiodifuziune si a fost tiparita intr-o culegere de dramaturgie romaneasca editata de catre revista `Teatrul azi`.

Desi au fost citite in cercuri si cenacluri literare, textele lui Emil Paraschivoiu, - inscrise in modelul teatrului absurd, dar intr-o reteta personala - nu s-au putut juca pe scena pana in 1989, datorita contextului politic. La inceputul anilor `90, piesa titulara a prezentului volum a fost reprezentata la Teatrul Radiofonic al postului public de radiodifuziune si a fost tiparita intr-o culegere de dramaturgie romaneasca editata de catre revista `Teatrul azi`.

Cronicar literar al Echinox-ului in anii `70 si al Calende-lor in anii 190 (dar si, ocazional, al altor reviste), Al. Th. Ionescu s-a ocupat cu incapatanare (dar si dintr-o empatie speciala cu genurile narative) - si aproape exclusiv, cel putin pana dupa caderea comunismului - de mersul prozei contemporane.

Cronicar literar al Echinox-ului in anii `70 si al Calende-lor in anii 190 (dar si, ocazional, al altor reviste), Al. Th. Ionescu s-a ocupat cu incapatanare (dar si dintr-o empatie speciala cu genurile narative) - si aproape exclusiv, cel putin pana dupa caderea comunismului - de mersul prozei contemporane.

Cassian Maria Spiridon (aprilie 1950, Iasi), poet si eseist. Este fiul Mariei Spiridon, invatatoare. A urmat liceul la Negresti-Vaslui (1965-1969), apoi, intre 1969 si 1975, Facultatea de Mecanica a Institutului Politehnic din Bucuresti. A lucrat pana in decembrie 1989 ca inginer mecanic si cercetator stiintific in diverse intreprinderi si institute...

Cassian Maria Spiridon (aprilie 1950, Iasi), poet si eseist. Este fiul Mariei Spiridon, invatatoare. A urmat liceul la Negresti-Vaslui (1965-1969), apoi, intre 1969 si 1975, Facultatea de Mecanica a Institutului Politehnic din Bucuresti. A lucrat pana in decembrie 1989 ca inginer mecanic si cercetator stiintific in diverse intreprinderi si institute...

Dan Gulea (n. 1977) este profesor de limba si literatura romana la Colegiul National `Mihai Viteazul` din Ploiesti. A absolvit Facultatea de Litere la Universitatea Bucuresti si Masterul in Literatura Romana contemporana. Doctor `cum laude` in stiinte umaniste, specializarea filologie, cu o teza despre `Evolutia avangardei romanesti` (Universitatea Bucuresti, 2007), coordonata de prof. univ. dr. Elena Zaharia Filipas.

Dan Gulea (n. 1977) este profesor de limba si literatura romana la Colegiul National `Mihai Viteazul` din Ploiesti. A absolvit Facultatea de Litere la Universitatea Bucuresti si Masterul in Literatura Romana contemporana. Doctor `cum laude` in stiinte umaniste, specializarea filologie, cu o teza despre `Evolutia avangardei romanesti` (Universitatea Bucuresti, 2007), coordonata de prof. univ. dr. Elena Zaharia Filipas.

Interventiile mele polemice au avut la temelia lor anumite impulsuri spirituale de stupefactie, carora am incercat sa le formulez raspunsuri argumentate. Daca m-a mihnit ceva, de-a lungul redactarii acestor exercitii de etica indignata, a fost sa compar in minte prestigiul public considerabil al unora dintre `colocutorii` mei si, pe de alta parte, cantitatea enorma de idei schioape, hide ori bolnave cu care am avut de furca. Laszlo Alexandru

Interventiile mele polemice au avut la temelia lor anumite impulsuri spirituale de stupefactie, carora am incercat sa le formulez raspunsuri argumentate. Daca m-a mihnit ceva, de-a lungul redactarii acestor exercitii de etica indignata, a fost sa compar in minte prestigiul public considerabil al unora dintre `colocutorii` mei si, pe de alta parte, cantitatea enorma de idei schioape, hide ori bolnave cu care am avut de furca. Laszlo Alexandru

Intelegerea alba e intr-un fel gustul care sesiseaza inaintea vederii care ia in stapanire: primeste la sine, ia in primire, in pasivitatea receptiva a manifestarii care o strabate, se lasa impregnata de aceasta patrundere, conturand locul fara loc - urma alba, transparenta - salas golit, nelocuit, al ivirii semnificabilului.

Intelegerea alba e intr-un fel gustul care sesiseaza inaintea vederii care ia in stapanire: primeste la sine, ia in primire, in pasivitatea receptiva a manifestarii care o strabate, se lasa impregnata de aceasta patrundere, conturand locul fara loc - urma alba, transparenta - salas golit, nelocuit, al ivirii semnificabilului.

Calin Craciun (n. 1975, originar din Posmus, com. Sieu, Bistrita-Nasaud) este redactor al revistei Vatra (Tg.-Mures), unde publica articole de critica si istorie literara, si profesor de Limba si literatura romana la un liceu targumuresean.

Calin Craciun (n. 1975, originar din Posmus, com. Sieu, Bistrita-Nasaud) este redactor al revistei Vatra (Tg.-Mures), unde publica articole de critica si istorie literara, si profesor de Limba si literatura romana la un liceu targumuresean.

Erotica 2000 prezinta doi adolescenti care se hotarasc sa aiba prima lor noapte de dragoste cu ocazia revelionului dintre milenii. Ultima piesa a volumului, Fata in fata, are ca subiect tot o relatie de cuplu: o scriitoare protestatara afla ca sotul ei, un director de ziar, a fost informator al securitatii. Cum cei doi sunt persoane publice, televiziunea aseaza povestea lor in topul stirilor, iar televizorul devine al treilea personaj al dramei.

Erotica 2000 prezinta doi adolescenti care se hotarasc sa aiba prima lor noapte de dragoste cu ocazia revelionului dintre milenii. Ultima piesa a volumului, Fata in fata, are ca subiect tot o relatie de cuplu: o scriitoare protestatara afla ca sotul ei, un director de ziar, a fost informator al securitatii. Cum cei doi sunt persoane publice, televiziunea aseaza povestea lor in topul stirilor, iar televizorul devine al treilea personaj al dramei.

In cartea de fata, lectorul neinfricat si prea putin ispitit de tocsouri tembelizuante va afla trei soiuri de textule. Nu mai multe. Fiindca `in unele i se intampla auctorului sa reactioneze intelectual si scriptural, dar ofensiv, la operele, operetele ori izbanzile altora: acestea, heteroceptive cat incape, stau sub titulanta `Despre ei si dinspre mine`.

In cartea de fata, lectorul neinfricat si prea putin ispitit de tocsouri tembelizuante va afla trei soiuri de textule. Nu mai multe. Fiindca `in unele i se intampla auctorului sa reactioneze intelectual si scriptural, dar ofensiv, la operele, operetele ori izbanzile altora: acestea, heteroceptive cat incape, stau sub titulanta `Despre ei si dinspre mine`.

Traian Stef a incercat sa propuna o lectura tot atat de agreabila pe cat a Tiganiadei originale, dar mai permeabila. Angajarea lui (si mai ales libertatile de transpunere, inclusiv in cantarile lui Parpangel sau Neanes) in ritmurile lui Budai-Deleanu releva o empatie desavarsita. Rescriere cu parfum de original, Tiganiada lui Stef e opera in regula; nu mai putin de sine statatoare decat dependenta de replica ei genetica. Al. Cistelecan

Traian Stef a incercat sa propuna o lectura tot atat de agreabila pe cat a Tiganiadei originale, dar mai permeabila. Angajarea lui (si mai ales libertatile de transpunere, inclusiv in cantarile lui Parpangel sau Neanes) in ritmurile lui Budai-Deleanu releva o empatie desavarsita. Rescriere cu parfum de original, Tiganiada lui Stef e opera in regula; nu mai putin de sine statatoare decat dependenta de replica ei genetica. Al. Cistelecan

Sub un titlu aproape esoteric, Horea Poenar scrie o sinteza de istoria artelor si a literaturilor, de estetica si de filosofie, care nu sfideaza doar conservatorismul nostru cultural, ci si modul general acceptat de a stabiliza sensurile si de a ne construi conceptele. Autorul ne surprinde prin generalizari fulgurante, analize nuantate si, mai ales, printr-o dramatizare intensa - excesiva chiar pe alocuri - a intelegerii si a interpretarii, a scriiturii si a lecturii.

Sub un titlu aproape esoteric, Horea Poenar scrie o sinteza de istoria artelor si a literaturilor, de estetica si de filosofie, care nu sfideaza doar conservatorismul nostru cultural, ci si modul general acceptat de a stabiliza sensurile si de a ne construi conceptele. Autorul ne surprinde prin generalizari fulgurante, analize nuantate si, mai ales, printr-o dramatizare intensa - excesiva chiar pe alocuri - a intelegerii si a interpretarii, a scriiturii si a lecturii.

Prezent in nenumarate antologii reprezentative de poezie romaneasca, Nichita Danilov (n. 1952) e socotit pe buna dreptate creatorul unui univers liric de o mare originalitate. Alaturi de volumele sale de poezie (Camp negru, 1982; Arlechini la marginea campului, 1985; Deasupra lucrurilor, neantul, 1990; Mirele orb, 1995), autorul a publicat si carti de proza si publicistica (Apocalipsa de carton, 1993; Nevasta lui Hans, 1996; Talpi, 2005).

Prezent in nenumarate antologii reprezentative de poezie romaneasca, Nichita Danilov (n. 1952) e socotit pe buna dreptate creatorul unui univers liric de o mare originalitate. Alaturi de volumele sale de poezie (Camp negru, 1982; Arlechini la marginea campului, 1985; Deasupra lucrurilor, neantul, 1990; Mirele orb, 1995), autorul a publicat si carti de proza si publicistica (Apocalipsa de carton, 1993; Nevasta lui Hans, 1996; Talpi, 2005).

Manuscrisele caragialiene sint alcatuite din mai multe straturi, o fila avind adesea chiar si trei tipuri principale de texte: textul comediei Titirca, Sotirescu & Cie, replici si personaje, scene si desene ale acestora, in redactii diferite; apoi, apar alte texte literare sau insemnsri, in legatura (evidenta sau nu) cu textul comediei: propriu-zisa, o nota speciala merita insemnarile marginale, care refac un context intelectual al laboratorului.

Manuscrisele caragialiene sint alcatuite din mai multe straturi, o fila avind adesea chiar si trei tipuri principale de texte: textul comediei Titirca, Sotirescu & Cie, replici si personaje, scene si desene ale acestora, in redactii diferite; apoi, apar alte texte literare sau insemnsri, in legatura (evidenta sau nu) cu textul comediei: propriu-zisa, o nota speciala merita insemnarile marginale, care refac un context intelectual al laboratorului.

Femeia este, intr-un fel, un omagiu adus acestui spatiu magic al Proventei, precum si saltimbancilor... In acelasi timp insa personajele pe care le-am creat vin si dintr-o lume pe care am cunoscut-o in copilarie intr-un alt spatiu magic, si anume in orasul meu natal, la Radati.   Matei Visniec

Femeia este, intr-un fel, un omagiu adus acestui spatiu magic al Proventei, precum si saltimbancilor... In acelasi timp insa personajele pe care le-am creat vin si dintr-o lume pe care am cunoscut-o in copilarie intr-un alt spatiu magic, si anume in orasul meu natal, la Radati. Matei Visniec

nostalgie   El canta la violetele galbene cum gambele ploii  si linistita-i e mintea  soarele e fix in cerul de cremene  si cosasii au intrat in muncile toamnei  sunete stranii intra prin sticla  si ne acopera cu florile dalbe  pe patul de lemn  fruntile au cazut smerite pe aripi de ingeri  lanuri de grau si porumb sunt culcate  de cosasii veacului  coasele lor sunt clopote indepartate  rascolind vazduhul de aur.  Liviu Georgescu

nostalgie El canta la violetele galbene cum gambele ploii si linistita-i e mintea soarele e fix in cerul de cremene si cosasii au intrat in muncile toamnei sunete stranii intra prin sticla si ne acopera cu florile dalbe pe patul de lemn fruntile au cazut smerite pe aripi de ingeri lanuri de grau si porumb sunt culcate de cosasii veacului coasele lor sunt clopote indepartate rascolind vazduhul de aur. Liviu Georgescu

Cartea semnata de Marin Gherasim vizeaza domeniul artelor plastice, fiind practic o panorama a ultimelor trei decenii de arta romaneasca. Prin pertinenta si subtilitatea distinctiilor operate, cartea il impune pe prestigiosul pictor ca un nume de referinta si in domeniul teoretizarii artelor plastice.

Cartea semnata de Marin Gherasim vizeaza domeniul artelor plastice, fiind practic o panorama a ultimelor trei decenii de arta romaneasca. Prin pertinenta si subtilitatea distinctiilor operate, cartea il impune pe prestigiosul pictor ca un nume de referinta si in domeniul teoretizarii artelor plastice.

Pinterest
Caută