Cercuri literare

Explorează subiecte asemănătoare

Desi au fost citite in cercuri si cenacluri literare, textele lui Emil Paraschivoiu, - inscrise in modelul teatrului absurd, dar intr-o reteta personala - nu s-au putut juca pe scena pana in 1989, datorita contextului politic. La inceputul anilor `90, piesa titulara a prezentului volum a fost reprezentata la Teatrul Radiofonic al postului public de radiodifuziune si a fost tiparita intr-o culegere de dramaturgie romaneasca editata de catre revista `Teatrul azi`.

Desi au fost citite in cercuri si cenacluri literare, textele lui Emil Paraschivoiu, - inscrise in modelul teatrului absurd, dar intr-o reteta personala - nu s-au putut juca pe scena pana in 1989, datorita contextului politic. La inceputul anilor `90, piesa titulara a prezentului volum a fost reprezentata la Teatrul Radiofonic al postului public de radiodifuziune si a fost tiparita intr-o culegere de dramaturgie romaneasca editata de catre revista `Teatrul azi`.

Eu stau, tu stai, el sta, noi stam, voi stati, ei stau. Substantivul care se formeaza din acest verb este `statul`. Verbul se conjuga pentru fiecare persoana, in timp ce substantivul poate fi alaturat si el persoanei, ca apozitie, fara a-si schimba forma, ci doar stapanul. Eu, statul, tu, statul etc. Starea noastra cea mai linistita este statul. As zice ca este starea originara, netulburata de exterior.

Eu stau, tu stai, el sta, noi stam, voi stati, ei stau. Substantivul care se formeaza din acest verb este `statul`. Verbul se conjuga pentru fiecare persoana, in timp ce substantivul poate fi alaturat si el persoanei, ca apozitie, fara a-si schimba forma, ci doar stapanul. Eu, statul, tu, statul etc. Starea noastra cea mai linistita este statul. As zice ca este starea originara, netulburata de exterior.

Peter Sragher (nascut in 1960, absolvent al Facultatii de Limbi si Literaturi Straine, sectia germana-engleza, admirabil traducator din literatura austriaca), propune in noul sau volum de poezie, Sa facem un copil, o lirica a marilor simboluri care, paradoxal, aminteste intr-un fel de estetica anilor `60. Materia, piatra, trupul, spatiul, miscarea, timpul, gandurile, sarutul, marea, fiinta etc.

Peter Sragher (nascut in 1960, absolvent al Facultatii de Limbi si Literaturi Straine, sectia germana-engleza, admirabil traducator din literatura austriaca), propune in noul sau volum de poezie, Sa facem un copil, o lirica a marilor simboluri care, paradoxal, aminteste intr-un fel de estetica anilor `60. Materia, piatra, trupul, spatiul, miscarea, timpul, gandurile, sarutul, marea, fiinta etc.

In cercetarea sa, tanara autoare propune abordarea rescrierii din multiple perspective etice `politica identitatii (multiculturalism, feminism, postcolonialism), deconstructia, pragmatismul lui Rorty `, sustinand necesitatea definirii conceptului prin raportare la alte procedee. Intregul demers teoretic se sprijina pe cateva titluri de referinta din proza postmoderna...

In cercetarea sa, tanara autoare propune abordarea rescrierii din multiple perspective etice `politica identitatii (multiculturalism, feminism, postcolonialism), deconstructia, pragmatismul lui Rorty `, sustinand necesitatea definirii conceptului prin raportare la alte procedee. Intregul demers teoretic se sprijina pe cateva titluri de referinta din proza postmoderna...

Optzecist mult intarziat, deoarece a aparut la suprafata abia in zorii acestui veac, Liviu Georgescu e un talent robust, de fapt unul din cei mai inzestrati exponenti ai pleiadei careia cronologic si apartine - Gheorghe Grigurcu. Piatra si lumina este o marturie, o impletire a experientelor acut personale ale poetului cu experientele lui culturale.

Optzecist mult intarziat, deoarece a aparut la suprafata abia in zorii acestui veac, Liviu Georgescu e un talent robust, de fapt unul din cei mai inzestrati exponenti ai pleiadei careia cronologic si apartine - Gheorghe Grigurcu. Piatra si lumina este o marturie, o impletire a experientelor acut personale ale poetului cu experientele lui culturale.

Aparuta in 1978, cartea Ioanei Em. Petrescu (1941-1990) este unul dintre putinele studii cu adevarat sebstantiale si empatice cu poezia eminesciana, o referinta critica obligatorie in domeniul eminescologiei.

Aparuta in 1978, cartea Ioanei Em. Petrescu (1941-1990) este unul dintre putinele studii cu adevarat sebstantiale si empatice cu poezia eminesciana, o referinta critica obligatorie in domeniul eminescologiei.

"Traiam, caci eram abonat  Intr-o umbra cu miros de insecticid parfumat.  Traiam avid, netemator de risipe,  Constient ca sunt ultimele clipe  Petrecute la adapost de travalii  In fundul barului cu vitralii.   Asa mi se parea si n-aveam motiv  Sa nu fiu fericit si meditativ  In linistea si fosnetul racoros  Al pasilor chelnerului de abanos."

"Traiam, caci eram abonat Intr-o umbra cu miros de insecticid parfumat. Traiam avid, netemator de risipe, Constient ca sunt ultimele clipe Petrecute la adapost de travalii In fundul barului cu vitralii. Asa mi se parea si n-aveam motiv Sa nu fiu fericit si meditativ In linistea si fosnetul racoros Al pasilor chelnerului de abanos."

Fedra e o fiinta care fascineaza, dincolo de teatru sau literatura. Dincolo de originea ei si de lumile in care supravietuieste. Despre cate personaje se mai poate spune asta? Mai putin comentata decat Hamlet, mai putin celebra decat Oedip, Fedra imparte cu ei un statut privilegiat, pe care doar cateva alte figuri ale imaginarului uman l-au atins: isi creeaza propriul destin.

Fedra e o fiinta care fascineaza, dincolo de teatru sau literatura. Dincolo de originea ei si de lumile in care supravietuieste. Despre cate personaje se mai poate spune asta? Mai putin comentata decat Hamlet, mai putin celebra decat Oedip, Fedra imparte cu ei un statut privilegiat, pe care doar cateva alte figuri ale imaginarului uman l-au atins: isi creeaza propriul destin.

Nimeni n-a stiut c-am murit, am mers pe drumul lung  si am mancat un fruct otravit.  Visele mele se frecau de copaci si ei infloreau.  Dar cine moare se opreste pe drum,   cauta un suflet sa-i povesteasca.   Sta in tacere acoperit cu eclipse. Sta fara glas  singuratec, dureros, asteptand cuvantul,  linistea cantatoare,  inima ascunsa-n cuvant.    Am fost omorat fara sa stiu. Cu comete pe fata muream  si visele mele se frecau de copaci si ei infloreau.   Liviu Georgescu

Nimeni n-a stiut c-am murit, am mers pe drumul lung si am mancat un fruct otravit. Visele mele se frecau de copaci si ei infloreau. Dar cine moare se opreste pe drum, cauta un suflet sa-i povesteasca. Sta in tacere acoperit cu eclipse. Sta fara glas singuratec, dureros, asteptand cuvantul, linistea cantatoare, inima ascunsa-n cuvant. Am fost omorat fara sa stiu. Cu comete pe fata muream si visele mele se frecau de copaci si ei infloreau. Liviu Georgescu

In cartea de fata, Sam Harris propune o reevaluare a categoriilor si valorilor morale din perspectiva stiintei. Teza lui Harris este ca, daca exista o moralitate, sau o valoare intrinseca a faptelor, de vreme ce stiinta e cea mai in masura sa stabileasca faptele, atunci tot ea are datoria sa stabileasca si adevarurile si valorile morale.

In cartea de fata, Sam Harris propune o reevaluare a categoriilor si valorilor morale din perspectiva stiintei. Teza lui Harris este ca, daca exista o moralitate, sau o valoare intrinseca a faptelor, de vreme ce stiinta e cea mai in masura sa stabileasca faptele, atunci tot ea are datoria sa stabileasca si adevarurile si valorile morale.

Pinterest
Caută