Articole Historia

The great photographer captured thousands of unguarded moments in his New York studio, finding beauty in surprising places

Edward Hopper: A collection of 236 paintings (HD) - YouTube

Un Rege Care Si-a Tradat Tara - YouTube

Eșecul celui de-al doilea asediu al Vienei (1683) a marcat începutul sfârșitului puterii otomane în Europa Centrală și de Sud-Est. Transilvania a intrat în componența Imperiului Habsburgic la sfârșitul secolului al XVII-lea, ca Principat autonom, mai apoi ca Mare Principat, condus direct de împăratul de la Viena. Statutul provinciei a fost desființat în anul 1868, când a fost încorporată părții maghiare a Imperiului Austro-Ungar, până la Marea Unire din 1918.

Pe 17 octombrie 2016 începea ofensiva pentru recucerirea Mosulului de sub dominaṭia Statului Islamic. Pe 4 iulie anul acesta, primul ministru irakian, Haider al-Abadi, felicita armata pentru victoria împotriva Daesh (denumirea peiorativă dată de arabi SI), chiar dacă în cartierele Centrului vechi al metropolei luptele ȋncă erau ȋn toi. Iar duminică, pe 9 iulie, acelaşi al-Abadi anunţa eliberarea oraşului, deşi lupte sporadice ȋncă erau ȋn curs. Bucuria irakienilor din săptămȃna ce a trecut…

Nicodim Munteanu, al doilea patriarh al României, a fost privit cu ochi răi de comunişti pentru limba ascuţită cu care şi-a apărat biserica în faţa sovieticilor. Totuşi, n-a fost ferit nici de criticile credincioşilor pentru pastoralele sale în care laudele treceau – în funcţie de cum bătea vântul istoriei – de la nazişti, la bolşevici. O constantă însă exista: regele Mihai I era mereu prezent în rugăciunile sale.

Nicodim Munteanu, al doilea patriarh al României, a fost privit cu ochi răi de comunişti pentru limba ascuţită cu care şi-a apărat biserica în faţa sovieticilor. Totuşi, n-a fost ferit nici de criticile credincioşilor pentru pastoralele sale în care laudele treceau – în funcţie de cum bătea vântul istoriei – de la nazişti, la bolşevici. O constantă însă exista: regele Mihai I era mereu prezent în rugăciunile sale.

Nicodim Munteanu, al doilea patriarh al României, a fost privit cu ochi răi de comunişti pentru limba ascuţită cu care şi-a apărat biserica în faţa sovieticilor. Totuşi, n-a fost ferit nici de criticile credincioşilor pentru pastoralele sale în care laudele treceau – în funcţie de cum bătea vântul istoriei – de la nazişti, la bolşevici. O constantă însă exista: regele Mihai I era mereu prezent în rugăciunile sale.

Nicodim Munteanu, al doilea patriarh al României, a fost privit cu ochi răi de comunişti pentru limba ascuţită cu care şi-a apărat biserica în faţa sovieticilor. Totuşi, n-a fost ferit nici de criticile credincioşilor pentru pastoralele sale în care laudele treceau – în funcţie de cum bătea vântul istoriei – de la nazişti, la bolşevici. O constantă însă exista: regele Mihai I era mereu prezent în rugăciunile sale.

Nicodim Munteanu, al doilea patriarh al României, a fost privit cu ochi răi de comunişti pentru limba ascuţită cu care şi-a apărat biserica în faţa sovieticilor. Totuşi, n-a fost ferit nici de criticile credincioşilor pentru pastoralele sale în care laudele treceau – în funcţie de cum bătea vântul istoriei – de la nazişti, la bolşevici. O constantă însă exista: regele Mihai I era mereu prezent în rugăciunile sale.

Nicodim Munteanu, al doilea patriarh al României, a fost privit cu ochi răi de comunişti pentru limba ascuţită cu care şi-a apărat biserica în faţa sovieticilor. Totuşi, n-a fost ferit nici de criticile credincioşilor pentru pastoralele sale în care laudele treceau – în funcţie de cum bătea vântul istoriei – de la nazişti, la bolşevici. O constantă însă exista: regele Mihai I era mereu prezent în rugăciunile sale.

Nicodim Munteanu, al doilea patriarh al României, a fost privit cu ochi răi de comunişti pentru limba ascuţită cu care şi-a apărat biserica în faţa sovieticilor. Totuşi, n-a fost ferit nici de criticile credincioşilor pentru pastoralele sale în care laudele treceau – în funcţie de cum bătea vântul istoriei – de la nazişti, la bolşevici. O constantă însă exista: regele Mihai I era mereu prezent în rugăciunile sale.

Nicodim Munteanu, al doilea patriarh al României, a fost privit cu ochi răi de comunişti pentru limba ascuţită cu care şi-a apărat biserica în faţa sovieticilor. Totuşi, n-a fost ferit nici de criticile credincioşilor pentru pastoralele sale în care laudele treceau – în funcţie de cum bătea vântul istoriei – de la nazişti, la bolşevici. O constantă însă exista: regele Mihai I era mereu prezent în rugăciunile sale.

Nicodim Munteanu, al doilea patriarh al României, a fost privit cu ochi răi de comunişti pentru limba ascuţită cu care şi-a apărat biserica în faţa sovieticilor. Totuşi, n-a fost ferit nici de criticile credincioşilor pentru pastoralele sale în care laudele treceau – în funcţie de cum bătea vântul istoriei – de la nazişti, la bolşevici. O constantă însă exista: regele Mihai I era mereu prezent în rugăciunile sale.

Nicodim Munteanu, al doilea patriarh al României, a fost privit cu ochi răi de comunişti pentru limba ascuţită cu care şi-a apărat biserica în faţa sovieticilor. Totuşi, n-a fost ferit nici de criticile credincioşilor pentru pastoralele sale în care laudele treceau – în funcţie de cum bătea vântul istoriei – de la nazişti, la bolşevici. O constantă însă exista: regele Mihai I era mereu prezent în rugăciunile sale.

Nicodim Munteanu, al doilea patriarh al României, a fost privit cu ochi răi de comunişti pentru limba ascuţită cu care şi-a apărat biserica în faţa sovieticilor. Totuşi, n-a fost ferit nici de criticile credincioşilor pentru pastoralele sale în care laudele treceau – în funcţie de cum bătea vântul istoriei – de la nazişti, la bolşevici. O constantă însă exista: regele Mihai I era mereu prezent în rugăciunile sale.