Tutoriale Linux

Collection by Blackweb Hackerz

11 
Pins
Blackweb Hackerz
Dacă ați folosit Ubuntu, sigur ați auzit de Ubuntu Software Center, interfața grafică cu ajutorul căreia puteți descărca și instala alte pachete. Din păcate, Kali Linux nu vine cu așa ceva la pachet, însă dacă dorim o interfață grafică pentru instalarea pachetelor în Kali Linux, putem instala Synaptic. Deschidem terminalul și scriem următoarele comenzi: apt-get update apt-get install synaptic

Linux: Instalarea unui software nou (#5)

Dacă ați folosit Ubuntu, sigur ați auzit de Ubuntu Software Center, interfața grafică cu ajutorul căreia puteți descărca și instala alte pachete. Din păcate, Kali Linux nu vine cu așa ceva la pachet, însă dacă dorim o interfață grafică pentru instalarea pachetelor în Kali Linux, putem instala Synaptic. Deschidem terminalul și scriem următoarele comenzi: apt-get update apt-get install synaptic

Așa cum am menționat de mai multe ori în ghidurile Linux, aproape totul în acest sistem de operare este un fișier, iar deseori acestea sunt fișiere text. De exemplu, toate fișierele de configurare sunt fișiere text. Pentru a reconfigura o aplicație în Linux, deschidem pur și simplu fișierul de configurare, schimbăm datele din fișierul text, salvăm din nou, apoi resetăm aplicația, iar reconfigurația noastră este aplicată.

Manipularea textului în Linux (#10)

Așa cum am menționat de mai multe ori în ghidurile Linux, aproape totul în acest sistem de operare este un fișier, iar deseori acestea sunt fișiere text. De exemplu, toate fișierele de configurare sunt fișiere text. Pentru a reconfigura o aplicație în Linux, deschidem pur și simplu fișierul de configurare, schimbăm datele din fișierul text, salvăm din nou, apoi resetăm aplicația, iar reconfigurația noastră este aplicată.

Acesta este al treilea ghid din seria Linux: Elemente de bază. Chiar dacă unele softuri dedicate hackingului sunt disponibile pentru Windows și Mac, un hacker bun folosește Linuxul. Are și de ce. Asigurați-vă că ați citit partea I și partea a II-a a acestei serii de turoriale, înainte să trecem mai departe.

Linux: Elemente de bază (#3)

Acesta este al treilea ghid din seria Linux: Elemente de bază. Chiar dacă unele softuri dedicate hackingului sunt disponibile pentru Windows și Mac, un hacker bun folosește Linuxul. Are și de ce. Asigurați-vă că ați citit partea I și partea a II-a a acestei serii de turoriale, înainte să trecem mai departe.

Apache se găsește instalat pe mai mult de 60% din serverele web ce există la momentul actual în lume, iar orice administrator Linux care se respectă ar trebui să fie familiarizat cu el. Ca hacker aspirant, ce dorești să știi totul despre penetrarea site-urilor, este necesar să cunoști cum funcționează Apache, site-urile găzduite pe aceste servere și bazele de date ale acestor site-uri.

Linux: Serverele Web Apache (#11)

Apache se găsește instalat pe mai mult de 60% din serverele web ce există la momentul actual în lume, iar orice administrator Linux care se respectă ar trebui să fie familiarizat cu el. Ca hacker aspirant, ce dorești să știi totul despre penetrarea site-urilor, este necesar să cunoști cum funcționează Apache, site-urile găzduite pe aceste servere și bazele de date ale acestor site-uri.

Linux: Managementul proceselor (#8)

Linux: Cum setăm permisiunile (#7)  Când dorim să găsim permisiunile unui fișier, utilizăm simplu comanda ls cu -l sau long switch. Să folosim această comandă în directorul usr/share/doc/aircrack-ng pentru a vedea ce ne spune despre fișierele de aici.

Linux: Cum setăm permisiunile (#7)

Linux: Cum setăm permisiunile (#7) Când dorim să găsim permisiunile unui fișier, utilizăm simplu comanda ls cu -l sau long switch. Să folosim această comandă în directorul usr/share/doc/aircrack-ng pentru a vedea ce ne spune despre fișierele de aici.

Cea mai simplă comandă pentru analizarea rețelei este ifconfig. Este foarte asemănătoare cu comanda din Windows, ipconfig. Să ne uităm puțin la aceasta.

Linux: Networking (#6)

Cea mai simplă comandă pentru analizarea rețelei este ifconfig. Este foarte asemănătoare cu comanda din Windows, ipconfig. Să ne uităm puțin la aceasta.

Prima comandă pe care o voi folosi este find. Așa cum bănuiți, find este utilizată să găsim un anumit fișier într-un director. În mod implicit comanda este recursivă, ceea ce înseamnă că se va uita în toate sub-directoarele pentru a găsi fișierul pe care îl căutăm și va afișa o listă cu locația / locațiile în care se află fișierul. Spre exemplu, dacă mă uit după fișierul text arhitectul.eu, tastez următoarea comandă:

Linux: Elemente de bază (#4)

Prima comandă pe care o voi folosi este find. Așa cum bănuiți, find este utilizată să găsim un anumit fișier într-un director. În mod implicit comanda este recursivă, ceea ce înseamnă că se va uita în toate sub-directoarele pentru a găsi fișierul pe care îl căutăm și va afișa o listă cu locația / locațiile în care se află fișierul. Spre exemplu, dacă mă uit după fișierul text arhitectul.eu, tastez următoarea comandă:

"Una dintre cele mai utilizate și importante comenzi din Linux este ls sau list. Această comandă o folosim pentru a lista conținutul unui director sau a unui sub-director. Este foarte similară cu comanda dir din Windows."

Linux: Elemente de bază (#2)

"Una dintre cele mai utilizate și importante comenzi din Linux este ls sau list. Această comandă o folosim pentru a lista conținutul unui director sau a unui sub-director. Este foarte similară cu comanda dir din Windows."

Linux: Elemente de bază (#1)

Variabilele de mediu sunt variabilele ce sunt folosite de mediul nostru special pentru utilizatori. În cele mai multe cazuri, acesta va fi shell-ul BASH. Fiecare utilizator, inclusiv root, are un set de variabile, ce sunt setate la valorile din modul implicit, asta dacă nu sunt schimbate. Putem schimba aceste valori, dacă dorim să facem sistemul să lucreze mai eficient.

Linux: Managementul variabilelor de mediu (#9)

Variabilele de mediu sunt variabilele ce sunt folosite de mediul nostru special pentru utilizatori. În cele mai multe cazuri, acesta va fi shell-ul BASH. Fiecare utilizator, inclusiv root, are un set de variabile, ce sunt setate la valorile din modul implicit, asta dacă nu sunt schimbate. Putem schimba aceste valori, dacă dorim să facem sistemul să lucreze mai eficient.