Situată pe Calea Victoriei, nr. 151, colţ cu strada Sevastopol și denumită de mulţi specialişti în domeniu o bijuterie arhitecturală, Casa Filipescu – Cesianu se păstrează cu mândrie de mai bine de 150 de ani, deşi a trecut şi prin perioade tulburi. La vremea respectivă, zona unde era amplasat imobilul, actuala Calea Victoriei, se afla la marginea Bucureştiului. Vorbim astfel de o proprietate poziționata la acea vreme, într-o zonă echivalentul cartierului Pipera de astăzi.

Pe Bd. Lascar Catargiu, la nr. 21, se află casa "Amiral Vasile Urseanu", actualul Observator Astronomic și singurul loc din Capitală deschis publicului pentru observații astronomice. Din 1910, când a fost inaugurată și până în prezent, clădirea, o construcție monumentală, realizată după planurile arhitectului Ion Berindei, a pus în practică pasiunea pentru bolta cerească a amiralului Vasile Urseanu, o pasiune pe care și-a cultivat-o pe tot parcursul vieții.

Pe strada Ştirbei Vodă, chiar lângă Parcul Cişmigiu, găsim Palatul Kretzulescu, una dintre cele mai frumoase bijuterii arhitecturale ale Bucureștiului. Construit în stil renascentist francez de către arhitectul Petre Antonescu, palatul poarta câteva dintre ideile inovatoare ale lui Ion Mincu. Palatul a fost proprietatea familiei Creţulescu timp de secole, mai precis, încă de la domnia lui Constantin Brâncoveanu până în secolul al XX-lea.

În ciuda faptului că este un oraș erodat de felurite insuficiențe edilitare, Bucureștiul a fost și este în continuare, eminamente, o capitală europeană fascinantă. Astazi vorbim de Moara lui Assan. Gheorghe Assan (n. 1821 – d. 1866), un comerciant înstărit, a decis, la debutul anului 1853, înălțarea primei mori cu vapori din capitala Țării Românești marcând începutul industrializării din România.

Clădirea de pe Lipscani 26, pe lângă Banca Națională, a fost construită în 1884, și a aparținut familiei de bancheri Halfon. Cele mai importante nume care definesc domeniul bancar românesc își fac apariția în spațiul public românesc la începutul secolului al XIX-lea, iar unul dintre aceștia a fost Solomon Halfon, care alături de frații Elias, Manoach sau Marmorosch, aveau să creeze sistemul bancar privat românesc. Puțini știu că Solomon Halfon a fost fondatorul Băncii Comerciale Române.

Puțini știu că Librăria Carturesti din Lipscani 55, se numeste de fapt Casa Chrissoveloni. Cladirea impresionantă, construită în stilul francez regăsit și la Galeriile Lafayette, este un adevarat carusel de lumini și forme, fiind renovată și reconsolidata cu migală. Pe fațada proaspăt dezvăluită privirilor trecătorilor din Lipscani se regăsește demn, blazonul familiei Chrissoveloni. Imobilul a fost construit în 1860 și cumpărat apoi la licitație de bancherul Nicolas Chrissoveloni.

Casa Elie Radu de pe strada Icoanei, colț cu strada Alexandru Donici nr. 40, este printre conacele bucureștene remarcabile de final de secol 19. Ridicată în 1898 după planurile arhitectului italian Giulio Magni, construcția impresionează prin volumetrie (mai ales turnul de pe colț) și ornamentele de fațadă (în special „teracotta maiolicata” albă, galbenă, verde, albastră).

În dreptul numărului 19 de pe strada Pictor Arthur Verona se află casa în care a locuit arhitectul Ion Mincu. Casa a fost construită în perioada 1863-1877 de către arhitectul Gaetano Burelli, fiind astăzi sediu al Ordinului Arhitecţilor din România, parte a patrimoniului istoric al capitalei. Arhitectura clădirii este caracteristică stilului rezidențelor din Bucureștiul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, fiind printre primele exemple de arhitectură neoromânescă.

În zona Bisericii Amzei din Capitalei regăsim în prezent casa diplomatului Radu Arion, denumită și Casa Arion, figură politică marcantă a istoriei românilor ce a sfidat guvernul de la Bucureşti în 1946, prin refuzul de a se întorce în ţară şi ascunderea unei părţi importante din arhiva ambasadei României din Grecia. Clădirea a fost construită într-un stil neogotic cu influenţe neoclasice. În prezent, clădirea poate fi greu de observat, fiind umbrită de două blocuri construite în…

O frumoasă și grandioasă casă boierească cu alură de palat, se înalță impetuos pe strada Nicolae Iorga, la intersecția cu Calea Victoriei. Clădirea, ce avea să se numească Casa Grădișteanu (și mai târziu Palatul Grădișteanu-Ghica), a început a fi construită în anul 1884, după planurile arhitectului francez Jean Berthet. Este construită într-un stil eclectic cu elemente renascentiste, având fațade bogat ornamentate, scări monumentale si tavane cu stucaturi și vitralii.

La pas prin București în acest început de toamna, înseamnă desfătarea sufletului, bucuria simțurilor, beția culorilor. Frunzele care cad, simfonia de nuanțe, nostalgia verii târzii, parfumul florilor de toamnă, toate fac parte din miracolul nesfârșit al unui anotimp rupt parca din paginile unei cărți bune de citit pe bancile parcului Kiseleff.

Pe strada Dionisie Lupu, la numarul 46, se ridică impunătoare o casă în stil neogotic, astăzi numită Casa Universitarilor, cunoscută și sub numele de Casa Librecht. A fost construită în jurul anului 1860 de bancherul Cezar Librecht, om de încredere al domnitorului A.I Cuza și subiect al primului caz de corupție din țara noastră. Creneluri stilizate la exterior, specifice stilului neogotic, interioarele lambrisate şi decorate, definesc aceasta casa spectaculoasă.

Bufetul de la Șosea – șoseaua Kiseleff, numărul 4 – este actualul restaurant Casa Doina. Bufetul, cum a fost denumit inițial, a fost un proiect destinat pavilionului României în cadrul Expoziției Internaționale de la Paris din anul 1889. Clădirea neo-românească, monument arhitectural, imaginea „cârciumii românești”, a devenit rapid unul dintre locurile preferate ale boierilor bucureșteni.

Șoseaua Kiseleff este o zonă deosebit de frumoasă și interesantă prin însăși istoria și personalitățile care au locuit aici de la început și pâna in prezent, având astfel un trecut și un farmec aparte. La nr. 47 pe șoseaua Kiseleff, găsim casa marelui diplomat Nicolae Titulescu, unde in prezent isi desfasoara activitatea Fundatia Europeana Titulescu. Casa pastreaza inca atmosfera interbelica, îmbinată cu eleganța dar și decența marelui om politic.

Considerat unul dintre primii zece pianiști ai lumii din toate timpurile, Dinu Lipatti a devenit, așa cum s-a întâmplat și în alte cazuri celebre, un brand cultural internațional înainte de a fi unul local. Casa Dinu Lipatti de pe bulevardul Lascar Catargiu nr.12, a fost construită în anul 1902 și înregistrată ulterior în lista monumentelor istorice din București. Constructia se remarca printr-un stil marcat de elemente Art Nouveau, cu usoare influente baroce.